Joi, 2 noiembrie, începînd cu ora 14.00, Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a găzduit în sala D2, din corpul D al UAIC, conferința „Uniți eșuăm. Scurtă istorie a protestelor și mișcărilor sociale din Republica Moldova”. Discuția a fost moderată de lect. univ. dr. Ovidiu Gherasim-Proca, fiind invitat și Vitalie Sprînceană, sociolog și intelectual, co-fondator al platformei de gîndire critică Platzforma.md și doctorand la George Mason University din SUA. La conferință au luat parte aproximativ 30 de studenți și trei profesori.

Evenimentul a debutat prin prezentarea de către Vitalie Sprînceană a modului în care este redat un protest în mass media, acesta spunînd faptul că presa atrage atenția doar spre partea spectaculoasă a protestelor, dar munca depusă de cei care le organizează și deciziile greu de luat rămîn undeva în umbră. „Despre lucrurile astea noi nu prea reușim să aflăm din sursele publice și asta e o problemă pentru că ajungi să nu prea înțelegi care e logica mișcării”, a afirmat sociologul. O altă problemă semnalată în acest sens a fost și cea a vocilor protestului și modul în care mass-media stabilesc aceste voci prin cîteva figuri cheie, care, din perspectiva lui Vitalie Spînceană, nu reflectă cu adevărat motivația sau problemele celor adunați la protest.

În continuare, invitatul a vorbit despre protestele marcante din Republica Moldova, cum ar fi protestul din 2002 împotriva introducerii limbii ruse, Revolta de la Chișinău din 2009, în care s-a urmărit contestarea alegerilor parlamentare de la acea dată, marșul organizat de un grup de feministe la 8 martie 2015, dar și despre protestele individuale ale unor cetățeni ai Republicii Moldova împotriva unor nedreptăți; oameni cum ar fi Tudor Pânzaru, veteran al războiului de la Nistru, care s-a trezit în stradă după o decizie a administrației locale și a decis să protesteze. Inițial, protestul acestuia a fost cu pancarde, ulterior făcîndu-și o colibă în fața Palatului Republicii.

Vitalie Sprînceană a adus în discuție și un altfel de protest, care a ținut din anul 2015 pînă în anul 2016, pornit de la așa-zisul „furt al miliardului”, acțiune prin care politicieni de vîrf și afaceriști din Moldova sînt acuzați că au sustras 767 milioane de dolari din cele mai mari trei bănci din țară, sub forma unor credite.

Un alt subiect discutat a fost așa zisa „Revoluție Twitter din Moldova” din 2009, care a constat într-un protest al tinerilor. „Mass media românești au numit acest protest Revoluția Twitter, hazliu este faptul că la acea vreme erau cam 50 de account-uri Twitter în Moldova”, a subliniat invitatul.

Conferința „Uniți eșuăm. Scurtă istorie a protestelor și mișcărilor sociale din Republica Moldova” face parte din seria de evenimente publice din cadrul proiectului „Granițe, bariere și cultura protestului. Noua politică a mișcărilor sociale în Europa Centrală și de Est”, programul PATTERNS Lectures, inițiat de ERSTE Stiftung și implementat de World University Service Austria în colaborare cu UAIC Iași.