Membru al Academiei Goncourt, jurnalistul Pierre Assouline a vorbit vineri, 28 martie a.c., despre diferențele dintre textul literar și cel jurnalistic în cadrul unui atelier organizat în contextul desfășurării Zilelor Francofoniei în Iași. Evenimentul s-a desfășurat în sala de conferințe 402 din corpul R al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași.

Cum începe călătoria unui blogger

„Călătoria mea începe printr-un proces de lectură. În fiecare dimineață, citesc presa franceză, mai apoi fac trecerea spre cea engleză, americană și spaniolă și mă interesează mai ales paginile culturale. Lecturez The New York Times, The Guardian, El Pais. De asemenea, verific și recenziile de la The New York Times și site-ul The Literary Saloon, care are în vizor presa străină, situația vieții literare din Pakistan, India, Nigeria.”, a povestit Pierre Assouline. Din punctul său de vedere, modul în care se începe un text este decisiv, fie el publicat pe blog sau aparținînd paginilor dintr-o carte. Pentru Assouline, o carte are un singur rol, cel informativ. În ceea ce privește situația blogurilor, „există trei aspecte: funcția informativă, cea critică și nu în ultimul rînd cea de-a treia, funcția de reflecție.”, a specificat jurnalistul.

Cei prezenți la atelierului literar au avut parte de o analiză a blogului lui Pierre Assouline, făcută chiar de autor. S-au discutat aspecte legate de conținut, formă și reprezentare prin imagini. Astfel, pentru a înțelege care este impactul vizualizării unui blog la primă vedere și cît de importantă este prima pagină pentru autorul unui blog și cititorii săi, poate fi făcută analogia cu o primă pagină a unei cărți lecturate, care îți trezește sau nu interesul la prima citire. Jurnalistul a prezentat componentele blogului său, indicînd faptul că în fiecare postare include cîte un link de legătură și că în cazul fotografiilor incluse, menționează mereu numele celui care a surprins cadrul.

Omul care citește tot timpul

„Fie că sînt în metrou, autobuz sau la calculator, citesc cît mai mult. Activez pe blogul meu și monitorizez rețelele de socializare, deoarece acestea funcționează ca un factor de super defăimare. De aceea, mă ocup personal de publicarea pe Twitter sau Facebook. Problema este că nu mai există spațiu pentru numărul de cărți pe care mi le-aș dori să le citesc. Nu cred că există un portar în Franța care să care zilnic cîte 10-15 kilograme de cărți. Unii autori și editori îmi trimit cărțile în format PDF,se tem, însă de riscul pirateriei. Ar trebui să fie conștienți că în Franța se piratează orice altceva în afară de cărți. Cred că cel mai puțin timp îl dedic lecturilor acasă.”, a menționat scriitorul.

Pierre Assouline postează pe blogul său, La République Des Livres, din trei în trei zile, pentru că „este nevoie de timp, oamenii trebuie mai întîi să citească articolul, apoi să îl împărtășească și în cele din urmă, să se pornească seria de comentarii.”, a afirmat jurnalistul. La început, autorul publica cîte un articol în fiecare zi, mai apoi acest lucru s-a schimbat, acesta împărtășindu-și gîndurile odată la două zile.


Scriitorul a început să dezvolte mai multe platforme online de blogging care sînt destinate promovării artei, muzicii, literaturii, arhitecturii și teatrului. Acestea păstrează elementele identitare ale blogului său, La République Des Livres, și sînt organizate sub numele de Les Républiques de la culture (Republici culturale). Proiectul reprezintă o inițiativă de a revigora cultura în rîndul cititorilor online.