Vineri, 24 noiembrie, a avut loc o nouă serie de manifestări din cadrul celei de-a VII-a ediții a Simpozionului Zilele Muzeului Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). Joi, 23 noiembrie, în deschiderea simpozionului, s-au desfășurat lucrările conferinței cu tema „Universitatea în vreme de război”, dezbaterile avînd, așadar, teme istorice. Vineri, în cea de-a doua zi însă, subiectele au fost ancorate în actualitate, fiind prezentate în cadrul unei mese rotunde cu tema „Muzeul și provocările erei digitalizate”.

Dezbaterile s-au desfășurat în sala de conferințe a muzeului și au fost grupate în două secțiuni. Prima secțiune a început la ora 9.00, fiind moderată de conf. univ. dr. Ionuț Nistor, directorul Muzeului Universității și s-a axat pe impactul erei digitale asupra muzeului ca spațiu tradițional de conservare și păstrare a patrimoniului.

Primii vorbitori au fost lect. univ. dr. Paula Onofrei, profesor de limbă engleză la Facultatea de Informatică a UAIC și Andrei Porfireanu, student în cadrul aceleiași facultăți. Cei doi au vorbit despre o aplicație pentru smartphone, pe care, împreună cu o echipă de studenți la Informatică și de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, coordonați de conf. univ. dr. Adrian Iftene, decanul Facultății de Informatică, doresc să o implementeze în muzeele ieșene.

Andrei Porfireanu urmează acum cea de-a doua facultate, el studiind în trecut și în Danemarca, la Universitatea Aalborg, unde a dezvoltat o aplicație de tip ghid virtual de muzeu. Aplicația pe care își propune să o dezvolte acum și la Iași, împreună cu echipa sa, presupune „experiența revizuită a muzeului”, după cum o numește el. Este vorba despre o „realitate augmentată”. Prin poziționarea de către utilizator a unui obiect de muzeu în cadrul camerei de fotografiat a telefonului, pe ecran vor apărea butoane care să permită obținerea de informații suplimentare legate de obiectul respectiv (imagini, videoclipuri, muzică).
Studentul a explicat că, în aceeași manieră în care a dezvoltat aplicația pentru muzee din timpul studenției în Danemarca, își propune să stimuleze interactivitatea cu utilizatorul. Pe lîngă informațiile suplimentare despre obiectul de muzeu, vor adăuga și un buton cu întrebări despre acesta, pentru ca oamenii să poată oferi feedback după primirea informațiilor.
Andrei Porfireanu a susținut că noua tehnologie oferită de aplicație este o „tehnologie accesibilă”, cu o „posibilitate nelimitată de a livra informații” și care dă șansa fiecărui utilizator de a-și crea „experiența proprie”, sustrăgîndu-se astfel de la experiența comună pe care ar avea-o în cadrul unui grup însoțit de un ghid propriu-zis.
Momentan, aplicația este în stadiu incipient de dezvoltare. Echipa face propuneri și o prezintă în muzeele din Iași, aplicînd, totodată, și chestionare pentru a observa așteptările ieșenilor de la un astfel de ghid virtual de muzeu.

Impactul digitalizării asupra proceselor identitare

Conf. dr. univ. Ovidiu Gavrilovici, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din Iași, a ținut apoi o prelegere despre impactul digitalizării asupra proceselor identitare, în contextul în care, conform teoriei identității narative, indivizii dezvoltă o identitate prin integrarea experiențelor lor de viață într-o poveste unitară.
Acesta a subliniat că procesele de digitalizare permit o extindere a acestor experiențe de viață. Referitor la digitalizarea muzeelor, el a menționat că „avem nevoia de a menține ceva constant, de a menține niște legături”, iar tehnologiile noi sunt acele punți de legătură între oameni și obiectele materiale la care nu au acces. „Procesul nu este unul autentic, dar este unul de autentificare, de apropiere a persoanei de obiectul respectiv”, a observat el, considerînd că „digitalizarea este o soluție la comoditatea citadină”, atunci cînd „prioritizarea de a merge la un muzeu devine un lux”, în contextul lipsei de timp. „Am experiențe cu muzee mai vechi care păreau să fie părăsite și cred că avem nevoie să descoperim că muzeele mai noi sunt vii”, a subliniat acesta în încheierea prezentării.
În susținerea ideii conf. univ. dr. Ovidiu Gavrilovici, Andreea Tacu, muzeograf la Muzeul Literaturii Române (MLR) din Iași, a adăugat că „tehnologia nu mai separă, ci devine un mod de legătură, reunește”. Aceasta a vorbit despre un proiect al MLR, care a constat în crearea unor puzzle-uri virtuale pentru vizitatori, pe care aceștia trebuiau să le rezolve pentru aflarea de informații.

Prima secțiune a mesei rotunde s-a încheiat cu o prezentare realizată de Ioan Iațcu, istoric și muzeograf la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Codrin Moldoveanu, student la Facultatea de Istorie Iași. Împreună cu Vlad Rotaru, student la Facultatea de Automatică și Calculatoare Iași, Codrin a realizat un scurt-metraj despre expoziția temporară a Muzeului de Istorie al Moldovei, la care a adăugat animații. Prin intermediul acestora, a spus studentul, a încercat să ajute la „propagarea mesajului muzeului, nicidecum la îndepărtarea vizitatorului”.
Ioan Iațcu a insistat asupra ponderii în care trebuie utilizată tehnologia și a necesității implementării sale într-un mod uniform, recunoscînd, desigur, avantajele pe care aceasta le reprezintă pentru muzee: expunerea materialelor sensibile, facilitarea accesului la cultură.

Cea de-a doua secțiune a mesei rotunde a continuat cu dezbateri pe tema informatizării arhivelor, a evidențelor, dar și despre cum este receptată ideea de muzeu virtual în cadrul UAIC, pe baza analizei unor chestionare.