Expertul economic Stanislav Madan este absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova, desemnat „Cel mai bun student” al anului 2011. O persoană activă, pasionată de cifre, de istorie, de politică și de fotbal. Unirea Basarabiei cu România este un ideal pentru tînărul basarabean, întrucît pînă și dragostea pentru fotbal i-a fost adusă de către jucătorii și suporterii echiei Rapid București.

În anul 2014, Banca de Economii a Republicii Moldova a fost privatizată, apoi a ajuns din nou în proprietatea statului, cum interpretezi această situație?

Cînd vorbim despre sistemul bancar sînt două tendințe, pe de o parte în ultimii cinci ani sînt tendințe pozitive în ceea ce privește creditarea per ansamblu a economiei. Dacă comparăm cu anii 2008 – 2009, acum dobînzile medii pe piață la credite sînt de două ori mai mici, iar între timp portofoliul de credite din sistemul bancar s-a dublat. Există însă o altă parte a monedei, este ceea ce ține de acționariat, de transparența structurii acționariatului în băncile comerciale și a proprietarilor acestora. Din acest punct de vedere, sistemul nostru bancar este destul de vulnerabil, iar Banca de Economii tocmai se înscrie în această lipsă de transparență în ceea ce ține de structura acționariatului băncii. Acum situația este destul de gravă acolo pentru că statul a renunțat benevol, nu a dorit să participe la majorarea capitatului băncii în august 2013, a preferat să își păstreze doar un pachet de blocaj de 1/3 capitalul acționar al băncii, acum a venit această decizie a Judecății la solicitarea unor acționari minoritari. Instanța a decis că acea Adunare Generală a Acționarilor care s-a făcut în luna februarie nu a fost conformă cu legislația în vigoare și atunci efectele acelei Adunări Generale a Acționarilor au fost declarate de drept nule și respectiv tot ce s-a întîmplat ulterior, practic toate deciziile adoptate sunt nule.

Acum Banca Națională a Moldovei (BNM) a instituit administrare specială la această bancă și aceeași decizie a fost luată și pentru Banca Socială, care de asemenea este o instituție bancară destul de mare în sistemul bancar moldovenesc. Aceste bănci ar avea probleme cu lichiditățile pentru că o bună parte din resursele acestora au fost depozitate în Rusia, în bănci rusești și acum rămîne să vedem ce va fi, este o situație destul de complicată mai ales că la Banca de Economii, cei de la BNM care se vor ocupa de administrarea specială cu un portofoliu de credite foarte problematic, sunt multe lucruri de făcut, dar nu trebuie să se sperie populația pentru că se va face orice pentru ca Banca de Economii să își continue mai departe activitatea. Este o bancă de prea mare amploare și este una din acele bănci care dacă ar cădea s-ar convoca un colaps întreg în sistemul bancar din Moldova și evident, lucrurile ar deveni foarte grave și atunci cred că se vor găsi soluțiile necesare pentru a se rezolva situația. Sigur, asta va impune un efort financiar esențial din partea statului, dar în septembrie, cînd Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi, au intrat în vigoare și cîteva modificări asupra instituțiilor financiare, care oferă BNM-ului și Ministerului de Finanțe anumite pîrghii reale pentru a se putea salva situația prim emiterea unor obligațiuni pe tremen lung pentru a capitaliza.

Avem acum un sistem foarte extins și ineficient în același timp, deci în continuare vor avea loc reforme destul de dureroase

Cum vezi tu Republica Moldova în următorii 10 – 12 ani?

Speranța mea este că Republica Moldova va fi mai aproape de spațiul valoric european și așa trebuie să fie, așa este natural. Noi geografic și cultural aparținem acestei entități europene și este normal să ne îndreptăm în această direcție. Sper că peste 12 ani vom avea o economie mult mai competitivă, o justiție mult mai echitabilă și pînă la urmă un grad de bunăstare a populației mult mai ridicat. În schimb, pînă atunci văd necesitatea unor reforme, care pe alocuri vor fi dureroase, dar ulterior vor provoca efecte benefice.

Ce politici ar trebui să adopte statul pentru a dezvolta economia Republicii Moldova?

Reforma numărul unu ține de justiție, apoi avem reforma în domeniul de administrare publică, aceasta este foarte complexă pentru că trebuie să asigure un echilibru între competențele administrative. Autoritățile publice locale acum au o gamă largă de prerogative, dar nu au o pîrghie pentru a administra aceste prerogative din punct de vedere finaciar. Acestea sînt dependente într-o mare măsură de bugetul de stat. În acest caz se întîlnește situația în care se fac transferuri pe criterii politice și economice. Deja a fost aprobată o lege nouă a Finanțelor Publice Locale, care însă deși trebuia să intre încă de anul acesta în vigoare, a provocat un val de nemulțumiri și la insistențele partenerilor noștri europeni deja de anul viitor trebuie să intre în vigoare.

În general, noi avem acum un sistem foarte extins și ineficient în același timp, deci în continuare vor avea loc reforme destul de dureroase, chiar și sub aspectul optimizării anumitor cadre de personal cu scopul de a mări salariile și de a avea criterii de selecție eficiente din partea funcționarilor publici. Sub acest aspect sunt foarte multe lucruri de făcut. Trebuie schimbată această mentlitate, funcționarul public este plătit din bani publici și el trebuie să slujească interesului public și să deservească bine contribuabilii care achită taxele și impozitele din care ei primesc bani, însă anume acest lucru încă nu prea este conștientizat, apoi avem nevoie în general de reforme în economie pentru a demonopoliza o serie întreagă de domenii economice care în acest moment au tot felul de bariere artificiale care nu lasă loc altor lucrători pe piață sau nu permit să se dezvolte altor operatori economici, deci din acest punct de vedere sînt la fel foarte multe lucruri de făcut.

Unirea rămâne a fi un obiectiv idealist

Crezi că noua Coaliție pro-europeană este pregătită să continue acest parcurs al reformelor?

Mă tem să nu se adeverească un citat spus cîndva de Napoleon despre bourboni, „ei nimic n-au uitat și nimic n-au învățat”. Eu sper ca cei din Noua Coaliție, care de fapt va fi o coaliție nouă cu oameni vechi, eu sper tare mult ca ei să uite de metehnele din trecut și să învețe lecțiile lor, să guverneze țara mult mai bine. Cred că și presiunea europenilor va fi mult mai mare pentru că ei au fost foarte indulgenți cu această coaliție democratică în ultimii ani. Acum vine și nota de plată pentru ei, deci deja este timpul să se facă reforme structurale adevărate pentru a ne putea dezvolta.

Este posibilă unirea Republicii Moldova cu România sau mai degrabă aceasta va avea loc în interiorul UE?

Acesta rămâne a fi un obiectiv idealist, pentru că anumite fenomene să se întîmple este nevoie de o dorință a majorității și de un context istoric care să ofere această oportunitate, iar contextul nostru istoric a fost în anii ’90-’91, cînd noi am ratat această oportunitate și eu sigur sînt pentru unire 100%, dar conștient vorbind, acesta rămîne pînă la urmă un deziderat idealist, nu cred că este posibil în următorii ani să se întîmple acest lucru efectiv, dar prin procesul de integrare europeană noi cu siguranță vom deveni mult mai apropiați și vom fi uniți cel puțin identitar, dacă în ceea ce privește teritoriul vom fi sub administrații diferite. Îmi doresc ca cel puțin să gîndim și să simțim cu aceeași intensitate și în aceleași unități de măsură, dacă ar putea fi acest lucru cuantificat cumva.

Peste 40% din populație are încă o viziune mistică pentru votul pe care l-a dat, și-atunci avem o mare problemă.

Programele electorale ale partidelor pro-europene s-au declarat pentru Unirea cu România, pentru aderarea la UE, este Republica Moldova pregătită să facă acești pași?

Categoric nu, nu sîntem noi pregătiți la moment pentru integrarea efectivă în UE și nici nu ar fi bine să primim favoruri pentru a fi integrați mai devreme pentru că decît să fim într-un sistem totdeauna acel student repetent, mai bine facem reforme, stabilim obiective mai realiste, dar atunci cînd vom intra efectiv în UE peste 10 – 15 ani poate chiar mai mult, să avem certitudinea că respectăm toate standardele europene și din punct de vedere al valorii oamenilor, vom avea certitudinea că nu vom mai oscila între est și vest, iar UE va deveni un factor de coeziune națională, deci doar atunci vom putea vorbi de integrare în Uniunea Europeană.

Despre NATO este prematur să vorbim, dar sondajele arată că doar o treime din populație acceptă această idee. Sigur conceptul acesta de neutralitate a fost o clauză impusă de Federația Rusă atunci cînd a fost adoptată Constituția cu scopul de a fi dependenți de ea, ceea ce își doresc și în continuare, dar neutralitatea noastră este sub semnul întrebării din moment ce noi avem de peste 20 de ani trupe de ocupație rusească pe teritoriul Republicii Moldova, însă această reticență a oamenilor ar putea să se schimbe în acest context regional, căci pînă la războiul din Crimeea, sondajele arătau că în Ucraina doar 20% din populație era pro-NATO, iar ultimele sondaje arată deja peste 60% din populație este pro-NATO. Din păcate a fost nevoie de un război, eu sper să nu se întîmple și la noi, pentru că războiul este o oroare în sine, dar uitîndu-ne peste gard la ce se întîmlă la vecii noștri ucraineni, oamenii trebuie să conștientizeze anumite realități.

Atacurile din est nu ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru basarabeni?

Ar trebui să fie, dar rezultatele de la ultimele alegeri arată că oamenii nu conștientizează real acest pericol, deși unele sondaje sociologice arătau că o bună parte din populație conștientizează, dar se tem de o eventuală agresiune rusească, votul acordat la aceste alegeri vorbește despre altceva. Căci peste 40% din populație are încă o viziune mistică pentru votul pe care l-a dat, și-atunci avem o mare problemă.