Umorul si bascalia sunt caracteristicile principale ale romanilor. Iar pe langa acestea se adauga si lipsa de curaj si delasarea. Umorul este considerat pastila vindecatoare in vremuri grele. Dar asta nu inseamna ca si persoana care ne reprezinta practic pe fiecare dintre noi trebuie sa trateze cu umor fiecare aparitie si fiecare masura luata pentru binele cetatenilor Romaniei.

In urma cu doar cateva zile Traian Basescu se afisa din nou la televizor, locul sau preferat, loc in care debiteaza orice ii trece prin cap fara ca sa ajunga la o idee palpabila. Dar de aceasta data socheaza cu o veste bomba. Probabil a studiat cu de-amanuntul snoavele romanesti lasate din mosi stramosi, si le-a insusit si a constientizat ca o greseala recunoscuta este pe jumatate iertata, ca adevarul sustinut sus si tare te poate scoate din situatii limita si iti poate aduce cateva voturi de la simpatizantii limitati, incapabili sa discearna ca aceasta miscare este de fapt o manevra politica pentru alegerile din 2012.

Adevarul lui Traian Basescu declarat cu o nonsalanta molipsitoare pe alocuri, cu zambetul pe buze, este acela ca TVA-ul de 24 % este de fapt o greseala politica care nu a reusit sa salveze cancerul din sistemul bugetar. Si cu aceeasi nepasare si umor machiavelic afirma ca pensionarii sunt pacaliti de catre stat si ca multi dintre ei pacalesc statul. Iar finalul apoteotic il exonereaza practic de orice vina, caci arunca responsabilitatea pentru toate aceste erori grave pe umerii celor 22 de milioane de romani, in nici un caz pe umerii lui.

Aceasta miscare ar fi putut fi, in aparenta cel putin, una reusita cu foloase in momentul alegerilor parlamentare, caci multi romani ar fi considerat acest moment ca unul al adevarului absolut recunoscut si insusit chiar de catre presedinte. L-ar fi umanizat si l-ar fi transformat din inamicul public numarul 1, acest Osama bin Laden de pe taram mioritic, intr-un conducator lipsit de aparare in fata Parlamentului, fara pata, cu greselile recunoscute si apropiat de poporul sau. Numai ca aceasta manevra nu a dat roade chiar din cauza lui. Daca s-ar fi limitat pur si simplu la rostirea adevarului si nu ar fi continuat cu adaugarile penibile, ar fi fost onest, dar asa si-a taiat craca de sub picioare, iar acum nu doar ca este contestat de populatie ci si de colegii sai. Demagogi din fire ca si el, cei de prin parlament s-au hotarat sa-i ii dea lovitura de gratie si asta pentru ca nu a stiut sa isi tina gura atunci cand a fost momentul. Au hotarat ca suspendarea lui Basescu ar fi cea mai buna alegere in momentul de fata. Din nou tara piere si baba se piaptana. De pieptanat se piaptana si Basescu, pe chelie, cu suvita imaginara a carui aranjament rezista si pe ploaie si pe soare. si Base rezista si dupa doua zile de la declaratia sa, dupa propunerile de demitere si se afiseaza fara probleme la Parlament intr-o intalnire relaxata cu printul Charles venit in Romania la domeniile sale de prin Transilvania. A uitat in schimb sa ii spuna si acestuia adevarul despre situatia Romaniei. Poate nu stim noi si in doua zile s-a schimbat totul si efectul serului adevarului a trecut? Mai importanta era soarta lui William, proaspat casatorit. De fapt, marinarul de la Cotroceni avera nevoie de ponturi de la Charles pentru nunta, caci in vara va fi si el socru mic pentru europarlamentara sa fiica plina de insuccesuri, EBA. Iara poporul sta in continuare si se uita, si analizeaza si nu face nimic. Buzunarele sunt la fel de goale, TVA-ul e tot de 24 si lefurile tot taiate vor ramane si dupa clipa adevarului basescian, adevar care intr-o mai mica sau mai mare masura, a atins si puncte sensibile si reale. Lipsa de curaj a clasei politice de a lua masuri arata de fapt incompetenta si impasul in care se afla aceasta. Iar cand seful statului afirma fara resentimente ca sta la carma unui guvern incompetent, care fura pensionari, care este constient ca greseste totul se pierde in neant. Si acest tot consternat de peisajul morbid de prin camerele Palatului Parlamentului se rafrange tot pe majoritate. Imposibilitatea guvernantilor care stau fata in fata cu reactiunea, a nascut in ei si un sindrom de autosuficienta combinat cu mandrie absurda. Acordurile cu FMI sunt semnate si parafate fara probleme si fara prea multe analize, mergand pe banda rulanta. Dar cand FMI a vazut ca nimic nu merge cum ar trebui si a venit cu propunerea de a aduce oameni si ajutor din afara pentru a rezlva situatia, politicienii nostrii „intelectuali” s-au revoltat si au iesit la razboi cu inteligenta lor, afirmand ca ei pot face fata si ca sunt competenti. Probabil incompententi au vrut sa spuna. Grav este ca nu prea constientizeaza asta iar Traian Basescu le-o arata dar uita ca si el face parte din aceeasi ciorba reincalzita in fiecare zi. Spune ca minciunile si mizeriile oamenilor politici trebuiesc oprite dar mizerile sale nu trebuiesc stopate de cineva? Pana la stoparea minciunilor politicienilor, asistam neputinciosi, ca natie, la un spectacol murdar al vietii politice, transformata din ce in ce mai mult in dama de consumatie ieftina si refuzata de toti pe motiv ca e grasa, urata, mica de statura, blonda, proasta si chioara. Un spectacol trist manevrat de un papusar fara lipsa de discernamant, incapabil sa isi asume consecintele declaratiilor si a faptelor, si care scoate la iveala vulnerabilitatea celor care ar trebui sa stabileasca si sa duca catre o stare de bine publicul. Si Traian Basescu rade in continuare. Umorul si nonsalanta cu care arunca fiecare cuvant nu il fac decat papusarul prost care isi prinde mainile intre atele papusilor, dar care rade, si sustine sus si tare ca este fascinat de glumele pe care le face. Ce-i mai plac. Noua nu ne place.

Narcis Avadanei