Statele Unite au ajuns sa-si recunoasca, indirect, esecul in Orientul Mijlociu si au inceput retragerea fortelor din teatrele de operatiuni. In urma lor, atacurile teroriste au ramas la ordinea zilei. O incercare de spargere a sistemului de securitate prin trimiterea unor colete pline cu explozibil a pus pe jar tarile Occidentale. Iar spre sfarsit de an, reizbucnirea ostilitatilor in peninsula coreeana creeaza premisele unui conflict armat fara precedent intre cele doua super-puteri cu interese in zona : SUA si China.

SUA se retrage, teroristii raman

Orientul Mijlociu a fost si anul acesta zguduit de violente, chiar si pe fondul retragerii trupelor americane din teatrele de operatiuni din zona. In august, potrivit Mediafax, a fost definitivata retragerea din Irak, doar 50.000 de soldatiau au ramas in tara sa antreneze fortele de securitate irakiene, sa conduca operatiuni de antiterorism si sa ofere siguranta misiunilor ONU. Totodata in mai au avut loc alegeri generale, prilej exploatat din plin de teroristi. Data de 10 mai este considerata cea mai sangeroasa de anul acesta deoarece au avut loc mai mult de 20 de atacuri teroriste succesive soldate cu 100 de morti si cel putin 350 de raniti. Surprinzator, nimeni nu a revendicat atacurile, desi autoritatile irakiene dau vina pe Al-Qaeda. Pe 17 august, o masina capcana a explodat in fata unei cazarme a armatei irakiene in care se faceau rectrutari omorand 60 de oameni si ranind inca 100. Cazul a socat opinia publica internationala, nu atat prin numaruld e morti, cat prin tinta aleasa de teroristi.
Pakistanul a fost campion in materie de atacuri sinucigase, anul acesta. Cel mai grav a avut loc chiar la inceputul anului, pe 1 ianuarie cand o masina plina cu explozibil a fost detonata in mijlocul spectatorilor unui meci de volei. Incidentul s-a petrecut in regiunea Lakki Marwat, din nord-vestul tarii si a contabilizat 105 morti si peste 100 de raniti.

Frenezia coletelor-capcana

Un subiect mult mediatizat au fost coletele cu explozibil descoperite toamna aceasta pe mai multe aeroporturi si in cateva institutii. Frenezia coletelor capcana a inceput pe 29 noiembrie cand doua colete ce contineau cateva sute de grame de pentrita (un explozibil foarte puternic) au fost interceptate in Dubai, respectiv Marea Britanie. Cele doua pachete proveneau din Yemen si aveau ca destinatie finala doua sinagogi din Chicago. In urma incidentului, Olanda a anulat toate transporturile de marfuri si colete provenind din Yemen, iar Germania si Marea Britanie, chiar si cursele de pasageri. Ramura Al-Qaeda din Peninsula Araba si-a asumat responsabilitatea pentru aceste pachete. Autoritatile americane cred ca incidentul a fost un simplu test, o verificare a breselor din sistemul de securitate.
Trei zile mai tarziu, 11 astfel de colete au fost trimise din Atena. Doua au explodat la sediile ambasadelor Elveiei si Rusiei, cel destinat ambasadei Mexicului a explodat la firma de curierat, un altul, ce ii era destinat lui Silvio Berlusconi, a fost interceptat pe aeroportul din Bologna, iar unul a ajuns chiar pana in biroul Angelei Merkel. Printre tintele visate s-au aflat si sediul Europol (Olanda) sau Curtea Europeana de Justitie (Belgia). Autoritatile grecesti neaga existenta oricarei legaturi intre pachetele din Atena si orice organizatie terorista internationala. Dupa parearea lor, vinovata este o grupa extremist-anarhista elena numita „Conspiratia celulelor de foc”. Doi tineri au fost arestati si pusi sub acuzare in cazul coletelor capcana grecesti.

Peninsula Coreeana, in prag de razboi

Sfarsitul de an a adus in prim plan conflictul din Peninsula Coreeana. Pe 26 martie o nava de razboi sud-coreeana a fost scufundata in Marea Galbena, intr-o portiune revendicata de ambele state, dar aflata momentan sub incidenta Coreei de Sud. Au murit 46 de marinari. Rezultatele anchetei au indicat drept cauza o racheta lansata din Coreea de Nord. Drept urmare, Sudul a incetat orice forma de comert cu partea nordica incercand o blocada financiara. Pe 24 mai, Coreea de Nord a anuntat ca taie orice fel de legaturi cu Sudul si a amenintat chiar cu represalii armate deoarece i-au fost incalcate apele teritoriale. Conflictul a explodat, la propriu, la sfarsitul lui noiembrie cu bombardamentul de la Yeonpyeong, o insula din Marea Galbena si baza militara a Sudului. Dupa un exercitiu militar de rutina al armatei sud-coreene, mai mult de 170 de proiectile au fost lansate din nord asupra insulei omorand 4 oameni, ranind 19 si provocand numeroase pagube materiale. Insula a fost evacuata de urgenta, iar Coreea de Sud a raspuns atacand pozitiile nord-coreene. De pe 28 noiembrie si pana pe 1 decembrie, armata americana si cea sud-coreeana au executat importante manevre comune in Marea Galbena, in eventualitatea unui confict armat intre cele doua Coreei. Situatia din zona este in continuare tensionata, fiind cea mai grava criza de acest fel de la Razboiul din Coreea (1950-1953) si pana acum.

Iulia Oprisanu