Anual, zeci de mii de studenţi ies de pe băncile facultăţilor, cu diploma de şomer în buzunar . România ocupă primul loc în ceea ce priveşte ponderea tinerilor care nu au nicio slujbă. Nu toţi absolvenţii pot fi absorbiţi de piaţa muncii pentru că economia stagnează, iar universităţile cresc cifra de şcolarizare de la an la an fără să ia în calcul faptul că locurile de muncă pentru cei cu studii superioare sunt puţine. Numai în 2012, şcoala românească a scos aproximativ 44 000 de absolvenţi specializaţi în studii juridice, 6000 în studii politice şi administrative şi 2000 în jurnalism şi ştiinţele comunicării. Cu toate acestea, datele de la Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decît cele pentru care s-au pregătit cel puţin trei ani.

Generaţii de șomeri pe bandă rulantă

Statul român finanţează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la facultăţi pentru primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, administraţie, studii europene şi chiar jurnalism. Însă la ce bun dacă locurile de muncă sînt puţine?

Spre exemplu, doar în judeţul Iaşi, numărul de locuri de muncă vacante în această perioadă pentru cei care au urmat o facultate, ajunge la aproximativ 40. „Cele mai multe dintre acestea sînt pentru domeniul tehnic mai mult, vorbim astfel despre ingineri chimişti, ingineri textile, ingineri construcţii, programatori, ingineri IT, dar şi farmacişti”, a declarat  Adriana Sirghie, purtătorul de cuvînt al Agenţiei Judeţene a Ocupării Forţei de Muncă (AJOFM) din Iaşi.

„România se află în această siuaţie pentru că pregătirea este una precară. Majoritatea studenţilor nu conştientientizează că atunci cînd vin la facultate trebuie să şi muncească pentru a ajunge la un nivel de pregătire care să le permită găsirea unui loc de muncă. Ei nu înţeleg că noi sîntem în capitalism, iar în capitalism salariul nu ţi-l plăteşte patronul, ci tu, prin realizările tale”.

Privind retrospectiv, anul trecut prin intermediul AJOFM, „au fost încadrate aproximativ 1700 de persoane cu studii superioare din totalul de 10 500 de cereri, ceea ce reprezintă 16% din totalul de persoane care au cerut un loc de muncă”, a mai completat purtătorul de cuvînt. De asemenea, la sfîrşitul lunii februarie, „în baza de date a Agenţiei se înregistrau aproximativ 980 cereri ale persoanelor cu studii superioare.”

Universitatea sau studentul e de vină?

Sistemul de învăţămînt superior pregăteşte mulţi studenţi în numeroase domenii, fără să se gîndească la viitoarea traiectorie a absolvenţilor pe piaţa muncii. Mai mult, pentru că piaţa este într-o permanentă schimbare, universităţile nu pot ştii, de exemplu, de cîţi avocaţi va fi nevoie în economia anilor următori. Însă, omul de afaceri Gheorghe Pleşu, consideră că vina este a studenţilor pentru că nu i-au în serios cursurile facultăţilor pe care le urmează. „România se află în această siuaţie pentru că pregătirea este una precară. Majoritatea studenţilor nu conştientientizează că atunci cînd vin la facultate trebuie să şi muncească pentru a ajunge la un nivel de pregătire care să le permită găsirea unui loc de muncă. Ei nu înţeleg că noi sîntem în capitalism, iar în capitalism salariul nu ţi-l plăteşte patronul, ci tu, prin realizările tale”, a precizat cadrul didactic de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

„Vedeţi, românii care merg în străinătate sînt foarte buni pentru că sistemul îi obligă să facă performanţă”.

De asemenea, acesta a afirmat că ţara se confruntă cu o rată a şomajului mare deoarece „mulţi consideră că dacă vin la şcoală şi se trec pe lista de prezenţă, înseamnă că au învăţat şi o meserie. Din acest punct de vedere trebuie schimbată mentalitatea. Toţi studenţii se plîng că atunci cînd merg să se angajeze, li se cere experienţă, însă experienţa cere înţelegerea tuturor informaţiilor teoretice.”

Conform omului de afaceri Gheorghe Pleșu, tinerii au început să preia modelul celor care au ajuns departe prin muncă puţină, însă fără responsabilitate în ceea ce face un viitor absolvent nu poate atinge performanţa. „Vedeţi, românii care merg în străinătate sînt foarte buni pentru că sistemul îi obligă să facă performanţă”, a completat acesta.

Experienţa nu crește în amfiteatre

Cei mai mulţi dintre studenţi au afirmat că atunci cînd merg să se angajeze, primul lucru care li se cere este experienţa în domeniu, experienţă pe care nu au de unde să o dobîndească pe băncile facultăţilor. Iar dacă se întîmplă să-şi găsească un post, salariile sunt foarte mici. „Cu opt milioane să mă duc să predau la ţară, nu merită. Faci facultatea doar să zică lumea că ai diplomă sau o faci pentru că îţi place ceea ce faci”, a precizat Gabriel Sandu, student în anul al treilea la Facultatea de Istorie a UAIC.

Singura lor opţiune este astfel accesarea unei alte categorii de meserii, care să necesite pregătire suplimentară, în cazul în care anii de facultate nu i-au ajutat să lucreze.

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă oferă singurele date disponibile privind locurile de muncă existente pe piaţa muncii, acestea arătînd că în anul 2013 cele mai multe joburi vacante au fost în Vânzări, IT/Telecom, Inginerie și Finanțe.