Anul 2011 a fost zguduit de noi valuri ale crizei financiare care au schimbat fata economiei. Caderea bursei, prabusirea Greciei, instabilitatea unor mari banci europene si tentativele de “reeditare” ale Uniunii Europene au fost  doar cateva dintre momentele care au depasit paginile ziarelor si au facut istorie anul acesta.

Grecia, aproape de faliment

Tavalugul Greciei a inceput in ianuarie, cand agentia de evaluare Standard’s&Poor a scazut ratingul Greciei, alungand investitorii. Grecia a intrat sub supraveghere dupa ce a inregistra un deficit de 4 ori mai mare decat cel fixat de Pactul de Stabilitate. A fost propus la scurt timp un plan de austeritate pe cinci ani, care prevedea, printre altele, cresterea taxelor si concedierea a sute de mii de bugetari. Grecia a primit o noua lovitura in iunie, cand S&P a scazut din nou ratingul sau, ajungand de la B, la CCC si totodata tara cea mai slab evaluata din lume. Dupa adoptarea planului de austeritate, au inceput revolte si conflicte violente de strada ale populatiei nemultumite.

In iulie, Grecia a mai primit doua transe din ajutorul european pentru salvarea sa.  Cu toate acestea, datoriile statului elen ajunsesera in octombrie la 150% din PIB. Problema Greciei a fost inca de la inceput nu una nationala, ci europeana, pentru ca salvarea statului grec a implicat majorari ale darilor in toate statele membre.

Liderii UE s-au intalnit in repetate randuri pentru a discuta problema elena si a pune la punct un plan eficient pentru a preveni insolventa altor state. Pe 27 octombrie, conducatorii Uniunii au aprobat acordarea unui nou ajutor catre Grecia, insa premierul grec de la acea vreme, Giorgios Papandreou, a surprins, raspunzand ca va supune la referendum decizia acordarii unui nou ajutor care sa previna intrarea in faliment a tarii. In cele din urma, Papandreou a renuntat la referendum si a spus „da” planului european.

Caderea bursei

Inceputul lunii august avea sa aduca pentru bursa din New York cea mai proasta zi de la debutul crizei financiare incoace. Indicele Dow Jones a inregistrat atunci o scadere de 513 puncte. Criza de pe Wall Street a fost generata, se pare, de discutiile in contradictoriu privind majorarea plafonului datoriei SUA si de raportul privind rata somajului, date care au dezvaluit o slabiciune a economiei americane. La acestea, s-au adaugat zvonurile de peste ocean: situatia economica proasta catorva din statele UE, care necesitau ajutor urgent din partea Uniunii. Cu un astfel de background, panica s-a instalat cu repeziciune, iar investitorii au inceput sa vanda in masa. Evenimentele din august i-au determinat pe economisti, la acea vreme sa afirme ca pericolul ca SUA sa intre intr-o noua criza a crescut cu 5 procente.

Efectul caderii bursei americane s-a propagat si in Europa, unde s-au inregistrat scaderi masive, ca urmare a zvonurilor ca Italia si Spania vor urma Greciei in criza datoriilor imposibil de acoperit. Ca in cazul unui bulgare de zapada, panica s-a extins in Asia, unde principalul indice bursieri din Japonia a inregistrat o scadere de 7 procente, situatie nemaintalnita in istoria ultimilor 20 de ani.

Bancile europene, in deriva

Criza fara precedent a Greciei si instabilitatea economica mondiala si europeana au dus la extinderea pericolului de faliment la nivelul bancilor. Potrivit unor estimari Wall Street Journal, realizate in octombrie, riscul grecesc pentru Banca Centrala Europeana ar fi fost de 120 de miliarde de euro.

Un moment delicat a fost in august, cand s-a vehiculat declinul grupului bancar Societe Generale, ale carui actiuni au scazut la momentul respectiv cu 16%, ca urmare a zvonurilor ca ar avea mari probleme si s-ar pregati de faliment.

O noua lovitura a venit in luna decembrie, cand Wall Street Journal a scris ca bancile europene se retrag din zona de est a Europei, in incercarea de a-si proteja resursele si asa afectate. Stirea a alimentat vocile care prevedeau un declin si in cazul economiilor est-europene, pana acum destul de stabile.

Bancile europene au primit in aceasta luna un avertisment de la seful FMI, Christine Lagarde, care a atras atentia asupra necesitatii injectiilor de capital fortate, pentru a preveni contagiunea crizei datoriilor si in alte state europene.
La final de 2011, dolarul are tot mai multa cautare pe piata europeana, ca urmare a numarului mare de americani care si-au retras banii depozitati la bancile europene.

Schimbarea la fata a Uniunii

Greutatile financiare prin care a trecut economia batranului continent i-a adus la aceeasi masa pe liderii europeni si mondiali de nenumarate randuri, in incercarea de a mentine pe linia de plutire zona euro si economiile nationale la distanta de criza datoriilor.

Una din intalnire-cheie ale liderilor lumii a fost la Summitul G-20 de pe 3 noiembrie, la care au participat reprezentanti ai celor mai dezvoltate 19 state din lume. Acolo s-au dezbatut planurile de salvare a zonei euro printr-o posibila interventie FMI, dar si posibila excludere a Greciei din UE.

Surprinzatoarea propunere a fost luata in calcul dupa ce decizia premierului grec Papandreou de a organiza un referendum pe tema ajutorului european a intins nervii liderilor UE.

Adevaratul „cutremur” avea sa vina pe 9 decembrie, cand liderii UE s-au reunit la un summit unde au dezbatut un proiect fara precedent de la al doilea razboi mondial incoace: modificarea Tratatului de la Lisabona. Concret, formula „Merkozy” a sustinut necesitatea unei discipiline fiscale, prin implementarea unui mai mare control asupra economiilor nationale.

Propunerea nu a fost pe placul tuturor: doar 23 din cei 27 au fost de acord cu proiectul, printre care si Romania.

Batarea in retragerea a Marii Britanii, care nu numai ca nu a sustinut proiectul, ci a aratat vadit o separare fata de politica europeana (zvonindu-se chiar posibila sa retragere din UE), au dus speculatiile in zona formarii unei noi Uniuni. Noua UE ar urma sa se identifice cu zona euro, care momentan reuneste 17 state, la care s-ar putea adauga alte 6, care aspira sa adopte moneda unica.

Georgiana Asiminii