In anul 2011, tara noastra a avut de infruntat acuzele WikiLeaks si ale CIA, a fost considerata o importanta zona tampon pentru Occident, a pierdut fabrica Nokia, dar a castigat securitatea scutului antiracheta. Printre altele, romanii au fost inca priviti cu reticenta de straini: spaniolii n-au mai vrut forta de munca romaneasca, francezii ne-au facut de ras la televizor, iar olandezii nu vor sa auda cu niciun pret de posibilitatea aderarii fostului „granar al Europei” la spatiul Schengen. Cu toate acestea, am fost recunoscuti si apreciati peste hotare pentru meritele noastre artistice si culturale. Pentru mai multe detalii despre evenimentele prin care a trecut Romania, am facut o retrospectiva cat se poate de succinta, dar graitoare, care va reprezenta concret modul in care „Romania dodoloata” a fost privita prin ochii presei nationale si internationale de-a lungul ultimelor 365 de zile.

Schimbarile climatice din Africa de Sud

Romania a fost aleasa, alaturi de alte sapte state europene (Polonia, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Italia, Ungaria, Franta), in comisia de negociere care va prezenta pozitia Uniunii Europene in domeniul schimbarilor climatice, la finalul Conventiei Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) de la Durban, Africa de Sud. Astfel, ministrul Mediului si Padurilor, László Borbély a dovedit pozitia puternica a tarii noastre in ceea ce privesc schimbarile climatice la nivel european.

Romania, zona tampon pentru Occident

In ciuda reticentelor cu care este privita aderarea Romaniei la spatiul Schengen, tara noastra a fost considerata pe parcursul acestui an o importanta si strategica zona tampon pentru Occident, in urma evenimentelor politice din Egipt si Tunisia, deoarece substituie partial exporturile acestor tari catre industriile europene si americane. A fost vorba de despre industria textila si despre incaltaminte, de cea farmaceutica, a cablajelor si a altor componente auto sau chiar a unor produse agricole.
Pe de alta parte, insa, tarile occidentale au considerat ca Romania are probleme majore pe partea de ofertare si de redeschidere a capacitatilor de productie.

Condoleante familiei militarului roman

Dupa moartea militarului roman, Catalin-Ionel Marinescu Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, care a luptat impotriva tiraniei si extremismului din Afganistan, Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a transmis in numele Guvernului Statelor Unite ale Americii, cele mai sincere condoleante familiei, prietenilor si camarazilor acestuia. Ambasadorul a multumit in numele Statelor Unite ale Americii, spunand ca este mandru de curajul si abnegatie de care da dovada Armata Romana in alianta impotriva terorismul afgan.

Caporalul Catalin-Ionel Marinescu a cazut la datorie in mai in provincia Zabul din Afganistan in timpul unei misiuni de patrulare pe autostrada A1. Militarul avea 28 de ani si era necasatorit.

In semn de respect, ministrul apararii nationale, Gabriel Oprea, a semnat ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a caporalului si a inaintat sefului statului propunerea de decorare a acestuia cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, pentru militari, cu insemn de razboi.

Ion Caramitru, Premiul Ministrului Afacerilor Externe al Japoniei

Ambasada nipona de la Bucuresti l-a desemnat pe Ion Caramitru Directorul Teatrului National din Bucuresti, Ion Caramitru, a fost distins cu Premiul Ministrului Afacerilor Externe al Japoniei. Incepand din anii ’90 si pana astazi, Ion Caramitru a contribuit la schimbarile culturale si teatrale dintre Japonia si Romania, realizand mai multe spectacole in statul asiatic cu piese precum „Negutatorul din Venetia” (spectacol distins cu Premiul Yomiuri pentru Teatru) si „Othello”.

Premiile Ministrului Afacerilor Externe al Japoniei se acorda persoanelor sau organizatiilor din strainatate care s-au remarcat prin rezultate deosebite si au avut o mare contributie la promovarea relatiilor de prietenie dintre Japonia si alte tari, in diferite domenii in care isi desfasoara activitatea.

WikiLeaks a atacat Romania

In prima jumatate a anului 2011, presa americana a lansat un zvon conform caruia Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti i-au fost atribuite diverse documente obtinute de WikiLeaks referitoare la Romania. Zvonul s-a dovedit a fi pura realitate, intrucat telegramele contineau referiri la politicieni romani si abordari ale Romaniei pe chestiuni de politica interna si externa din anii 2006-2009. De exemplu, tara noastra ar fi „achizitionat” avioane multirol pentru dotarea Armatei, desi Traian Basescu a exclus cumpararea de avioane de vanatoare europene.

Un alt subiect abordat in telegramele obtinute de WikiLeaks este legat de cererea fostului premier Calin Popescu-Tariceanu, inca din 29 iunie 2006, de retragere a trupelor romanesti din Irak, citandu-se opinii ale unor analisti care sustineau ca ar fi vorba despre o manevra a primului-ministru in conflictul sau cu presedintele tarii. Telegramele aveau referiri si la rapirea jurnalistilor romani in Irak, precum si la problema adoptiilor internationale.

De asemenea au fost cuprinse relatari privind relatiile Romaniei cu alte state pe tema Strategiei la Marea Neagra, a proiectelor Nabucco si AGRI sau abordari ale oficialitatilor statului referitoare la scutul american anti-racheta. Potrivit telegramelor WikiLeaks, un top al oligarhilor din Romania si al baronilor locali i-au inclus pe Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Ioan Niculae, Gigi Becali, Attila Verestoy.

Dupa toate acestea, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, Mark H. Gitenstein, a refuzat sa comenteze continutul cablogramelor WikiLeaks publicate de presa din Romania, limitandu-se la a spune ca „ele vorbesc de la sine”.

Bicicletele propagandistice

Vara se numara … bicicletele! Pentru campania electorala a PDL din vara anului 2011, senatorii au achizitionat patru milioane de biciclete din China, care au fost folosite drept material de propaganda, cu scop strict politic. Stirea a starnit multa valva si amuzament, unii PSD-isti fiind de parere ca vom fi nevoiti sa emigram, pentru ca ne scad sansele de a mai supravietui printre „atatia biciclisti pe metru patrat”. In fiecare judet au fost impartite cate 100.000 de biciclete chinezesti, pentru ca „sportul e benefic”, a sustinut ironic presa nationala.

Nu mai primim romani!

Tot vara lui 2011 a adus o noua stire. Spania anunta clar si raspicat faptul ca urma sa opreasca masa de imigranti romani in peninsula, fapt ce a starnit desigur agitatie in randul celor care s-au dus sa munceasca in agricultura spaniola, domeniu bine platit si, in genere, singurul la care majoritatea romanilor muncitori s-ar pricepe cel mai bine.

Pe scurt, guvernul spaniol a decis trimiterea la Uniunea Europeana, spre autorizare, a ordinului ministerial prin care se activeaza restrictiile impuse pe piata muncii din Spania romanilor, care de acum inainte vor avea nevoie de permis de munca, potrivit ziarului national „La Vanguardia”. Presa spaniola a afirmat faptul ca obiectivul acestei masuri temporare a fost acela de a „corela fluxul intrarilor de romani cu necesitatile pietei muncii din Spania” si de a evita ca aceste persoane sa ajunga in economia subterana si sa fie victime ale abuzurilor si exploatarii in munca. Aceasta initiativa nu s-a referit, insa, la cei care isi aveau deja rezidenta in Spania.

Guvernul a impus asemenea restrictii, deoarece numarul romanilor a continuat sa creasca intr-un ritm simtitor de aproape 11% tocmai (sau mai ales!) in perioada de criza, in vreme ce somajul in aceasta tara este in jur de 38%, iar situatia economica spaniola nu a mai putut admite noi lucratori.

Masura nu a avut nicio implicatie asupra liberei circulatii a persoanelor in spatiul UE si a fost gestionata, cum este logic, in deplina coordonare cu autoritatile romane.

Romania si-a luat adio de la Nokia

Inchiderea fabricii Nokia din localitatea Jucu, judetul Cluj, a fost o alta palma data peste obrazul Romaniei, un soi de mini-masura de austeritate locala, asemenatoare cu taiarea salariilor bugetarilor din 2010, in special pentru clujeni. Nokia, cel mai mare producator mondial de telefoane mobile, a decis sa-si inchida sediul fabricii din Romania cu o luna mai devreme decat era planificat. Acest lucru a afectat aproximativ 2.200 de angajati. Producatorul i-a linistit pe clujeni prin promisiunea ca acestia vor avea contracte ferme pana in luna aceasta, iar pana in martie 2012 compania finlandeza va organiza cursuri de reconversie profesionala.

Chiar daca inca din septembrie presa nationala si internationala a specificat clar faptul ca decizia companiei a avut la baza motive strict economice si manageriale, romanii au fost demoralizati. Aspectul onest care a contat in luarea acestei decizii a fost faptul ca subcontractorii lor sunt din Asia, iar transportarea acestor materiale inspre Romania este mult prea scumpa pentru Nokia si atunci au preferat ca activitatea de aici s-o desfasoare in alta fabrica existenta, avand in vedere ca toate componentele utilizate se produc in Asia.

Guvernul nu putea opri inchiderea fabricii Nokia de la Jucu, fiind vorba de o decizie pur manageriala, care facea parte din strategia de supravietuire a companiei finlandeze.

Amplasarea scutului antiracheta

Acordul incheiat cu SUA privind amplasarea scutului antiracheta in Romania reprezinta un moment de varf nu doar pentru relatia bilaterala, ci si in istoria tarii noastre, care „nu a avut niciodata un nivel de securitate mai robust”, conform ministrului Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

Sistemul antiracheta american va fi amplasat in fosta baza aeriana de la Deveselu, judetul Olt. Seful statului a tinut sa precizeze faptul ca aceasta baza aeriana ramane sub comanda romaneasca si ca doar o parte din suprafata acesteia va fi utilizata de sistemul antiracheta american.

Potrivit Acordului bilateral, partea romana va avea acces permanent la functionarea curenta a sistemului antiracheta, oferind ocazia celor doua tari sa se consulte cu privire la operarea acestuia nu doar pe teritoriul Romaniei, ci pe intregul teritoriu nord-atlantic.

Presa americana a sustinut faptul ca implicarea Romaniei in proiect presupune gazduirea rachetelor de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operationali abia in 2015.

Este mentionat acordul ferm al SUA de a apara teritoriul Romaniei, prin intermediul sistemului antiracheta, atat contra riscurilor reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, cat si contra unui atac efectiv. De asemenea, militarii si membrii personalului civil american de pe teritoriul bazei se vor supune legilor Romaniei, in cazul unei incalcari a legii de catre orice militar american aplicandu-se acordurile incheiate deja intre Romania si SUA in acest sens, adica NATO SOFA si SOFA bilateral. Totodata, este prevazut in document faptul ca toate cladirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau imbunatatite de fortele SUA sunt proprietatea Romaniei.

Niciodata in istorie, tara noastra nu a fost legata la un flux informational de o asemenea valoare, viteza si relevanta strategica.

Nesfarsita straduinta de aderare la spatiul Schengen

Ca si in anii anteriori, Romania spera la aderarea in spatiul Schengen, ceea ce face ca acest subiect sa ramana inca unul aprins. Dupa ce Italia, Danemarca si restul statelor aflate in spatiul Schengen au acceptat Romania, in cele din urma, in aceasta uniune, singura stavila ramane Olanda care le va permite romanilor sa calatoreasca fara pasaport doar in cazul in care in tara lor se vor depune mai multe eforturi in ceea ce privesc supravegherea frontierelor si lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii. Pe vremea cand aceasta exigenta era „in special franceza si germana”, pe parcursul anului 2011 pana si aceste doua tari, impreuna cu Finlanda au anuntat ca accepta aderarea Romaniei si a Bulgariei in spatiul Schegen. Tara nordica puna o conditie, insa: aderarea se va realiza in doua etape, intai cu granitele aeriene si maritime pana la finalul lui martie 2012, iar apoi cu granitele terestre dupa iulie anul viitor.

Principala concluzie a celor sase rapoarte de evaluare Schengen este ca tara noastra a ajuns intr-un stadiu avansat in ceea ce priveste respectarea conditiilor de aderare, insa reevaluarea Romaniei cu privire la domeniul frontierelor aeriene ramane inca un scop neatins.

Fluierul castigator

Pelicula regizorului roman Florin Serban, „Eu cand vreau sa fluier, fluier”, a primit si in acest an numeroase premii, printre care se numara si acela castigat la festivalul „Mozaicul Europei” de la Ravenna, Italia, informeaza cinemaitaliano.it. Juriul a decis in unanimitate acordarea premiului productiei romanesti pentru „capacitatea de a transmite un mesaj poetic si dramatic prin imagini si interpretarea protagonistilor cu un impact emotiv deosebit. Filmul este o marturie realista a conditiilor sociale si inumane din inchisorile pentru tineri”.

Suedezii l-au ascultat pe Mircea Dinescu

Continuand cu domeniul cultural, luna trecuta, Mircea Dinescu s-a aflat in prim-planul emisiunii Dagens dikt (Poemul zilei) a canalului P1 al Radiodifuziunii suedeze. Astfel, in perioada 14-19 noiembrie, ascultatorii emisiunii au putut asculta o selectie de poeme din volumul „Hur infödingarna i reservatet förlorade rätten att resa” („Cum si-au pierdut indigenii din rezervatie dreptul de a calatori”), aparut in limba suedeza in 1990 la editura Symposium, in traducerea lui Jon Milos. Lectura poeziilor a fost asigurata de actrita Anita Ekström si a fost acompaniata de piese muzicale semnate, printre altii, de George Enescu si Dinu Lipatti.

Caini romanesti, aparati de nemti

In vreme ce noi ne luptam cu morile de vant si vrem sa eutanasiem, sa castram, sa volatizam cat mai multi caini comunitari, membrii fundatiei germane pentru protectia animalelor „Vier Pfoten” au protestat in fata consulatului onorific al Romaniei din Hamburg, in toamna acestui an, impotriva legii privind eutanasierea cainilor fara stapan, potrivit agentiei de presa Focus.de.
Cu aceeasi ocazie, membrii fundatiei au strans 25.000 de semnaturi impotriva legii respective, pe care le-au inaintat consulului onorific roman Klaus Rainer Kirchhoff. Parlamentul Romaniei a aprobat legea in urma cu o saptamana de la protest; aceasta a fost atacata sever la Curtea Constitutionala de mai multe organizatii pentru protectia animalelor.

Inchisori CIA in Romania

Se pare ca Romania ascunde mai multe mistere decat ne-am putut imagina. Amnesty International a cerut Romaniei sa faca lumina in cazul inchisorii secrete a CIA, din Bucuresti. Cotidianul german Suddeutsche Zeitung a publicat dezvaluiri conform carora CIA a detinut si a torturat suspecti de terorism in Romania si in alte tari europene, in anii ce au urmat atentatelor teroriste de la 11 septembrie. Ziarul a raportat ca a primit informatii de la fosti agenti CIA din Romania, dar si din Polonia si Lituania, potrivit carora aceste tari au avut inchisori ale CIA.

Cu toate acestea, guvernul Romaniei a negat vehement aceste informatii si a a refuzat sa redeschida, in luna noiembrie, investigatiile referitoare la inchisorile sale secrete. La acea vreme, oficialii romani au declarat ca nu exista dovezi ale acuzatiilor de implicare in programul CIA de detinere a unor suspecti de terorism, sau ale existentei de astfel de centre pe teritoriul tarii.

Directorul Amnesty International pentru Europa si Asia Centrala, Nicola Duckworth, este de parere ca un refuz al investigatiei ar insemna „o serioasa violare a angajamentelor Romaniei in domeniul drepturilor romanilor”, pentru ca deja exista prea multa informatie care a ajuns in atentia opiniei publice. Potrivit unui reportaj realizat de Associated Press, CIA a avut cu adevarat o inchisoare secreta in Romania, in nordul Bucurestiului, in care i-a gazduit pe cei mai importanti detinuti ai sai.

Francezii ne-au pus din nou la zid

Incheiem retrospectiva anului 2011 cu un exercitiu de introspectie. Dupa cele doua emisiuni ale posturilor de televiziune franceze Europe1 si TV France 2, romanii s-au cam saturat sa fie luati in ras. Ministerul Afacerilor Externe au fost indignati e de emisiunea „On va s’gener!”, considerand ca atat comentariile care au apartinut moderatorului emisiunii, Laurent Ruquier, cat si invitatilor sai, dau dovada de „o xenofobie evidenta prin cliseele de factura negativa promovate la adresa cetatenilor romani”. Emisiunea este cu atât mai condamnabila cu cat moderatorul a facut deja obiectul unei actiuni de protest a Ambasadei Romaniei la Paris, in aprilie 2010, pentru comentariile defaimatoare din cadrul emisiunii „On n’est pas couches!”.

Intrebarea si raspunsurile aferente din cadrul primei emisiuni care au starnit atata valva in randul populatiei romane au fost: „Ce fac 85% dintre romani?”. Dupa un moment de ras copios, invitatii au incercat sa dea fiecare „raspunsul corect” – „Cersesc!”, „Se spala!”, „Invata sa citeasca!”, afirmatii care nu au fost pe placul moderatorului, desi creativitatea invitatilor l-a amuzat teribil. Raspunsul corect a fost gasit in cele din urma – „Invata limba franceza!” – , facandu-se referire la scopul romanilor de a invata aceasta limba doar pentru a sti cum sa cerseasca „mai bine”.

Ministerul Afacerilor Externe considera ca astfel de manifestari nu fac decat „sa sustina si sa dezvolte o atitudine ostila la adresa romanilor, prin propagarea catre publicul larg a unor stereotipuri negative care se rasfrâng asupra unei intregi natiuni”.

De aici putem intelege faptul ca modul exemplar prin care Romania isi onoreaza angajamentele internationale in materie de membra a unei uniuni puternice, devine un subiect de umor ieftin si de calitate suburbana. Afirmatia „Les roumains, on a un peu ras le cul!” (vulg. „De romani, radem si cu fundul!” – traducere aproximativa) si gestul aceluiasi moderator, in emisiunea „On n’est pas couches”, de a imita „salutul romanesc” prin intinderea manii, in semn de cersit, pentru ca mai apoi sa ridice intregul public in picioare si sa il instige la imitarea aceluiasi lucru, „sunt jignitoare si reprezinta o dovada a unui spirit ingust”, au mai precizat reprezentantii ministerului.

Cristina Floroiu