In anul 2009, legii salarizarii unice si a celor zece zile de concediu fara plata au dus la proteste in lant ale sindicatelor, cele mai afectate categorii sociale fiind profesorii si cadrele medicale. Pe langa scaderea salariilor cu 15,5%, cadrele medicale s-au mai confruntat in acest an cu o problema de ordin mondial – gripa porcina, care a cauzat in jumatate de an circa 4 700 de cazuri de infectare si 18 decese in Romania .. Agricultorii au iesit si ei in strada in anul 2009, protestand in fata sediului Ministerului Finantelor Publice.

Primul caz de gripa noua

In Romania, primul caz de infectare cu virusul A/H1N1 a fost confirmat pe data de 27 mai 2009, la o tanara care se intorsese din SUA, pe data de 23 mai. Analizele au aratat ca femeia, unul dintre fii si bunicul acestora erau purtatori ai virusului A/H1N1, toti fiind ulterior internati la Institutul de Boli Infectioase „Matei Bals” din Bucuresti. Medicii au lansat atunci un semnal de alerta, atentionand populatia ca noul tip de virus gripal nu se poate trata acasa, si ca nu exista legaturi intre gripa si carnea de porc. Simptomele de gripa au fost anuntate de atunci incepand, pe toate posturile de televiziune. La 1 iunie, au aparut doua cazuri, la doua femei care au venit din New York , infectate secundar. Dupa o perioada cu cazuri izolate de contaminare pe parcursul verii, al doilea val de contaminare a fost adus in Romania odata cu venirea toamnei. Primul caz de gripa A/H1N1 in scolile romanesti a fost inregistrat la o eleva din Slobozia, pe 16 septembrie, iar pe data de 22 octombrie, au mai fost confirmate doua cazuri de gripa, la Scoala 146 din Bucuresti si la Colegiul „Gheorghe Asachi” din Iasi. Cele din urma au fost primele cazuri cu transmitere comunitara. Patru focare in colectivitati de elevi si studenti s-au format pe parcursul lunii octombrie la Iasi , unde cazul inbolnavirilor au atins o cota alarmanta. In cazul Scolii Generale nr. 15 din Iasi, unde 20 de elevi si un adult au fost confirmati cu virusul AH1N1, autoritatile din Romania au luat pentru prima oara hotararea ca institutia de invatamant sa fie inchisa. La sfarsitul lunii octombrie, au fost confirmate in Romania primele cazuri de gripa porcinacare au prezentat complicatii: o invatatoare de 31 de ani de la Scoala nr. 147 din Bucuresti si baritonul Gheorghe Mogosan din Cluj. Ambii au necesitat terapie intensiva si au fost asistati respirator mecanic. Din luna mai, atunci cand s-a inregistrat primul caz de imbolnavire cu virusul A/H1N1, si pana in luna noiembrie, au fost inregistrate la nivel national 555 de imbolnaviri si nici un deces.

Decese cauzate de virusul A/H1N1

Primul deces cauzat de gripa porcina in Romania a fost anuntat la data de 20 noiembrie, la un barbat in varsta de 43 de ani din Siret, ce a decedat in drum spre Spitalul de Boli Infectioase din Iasi. Barbatul fusese internat de data de 15 noiembrie, cu diagnosticul de gripa A/H1N1, fiind transferat ulterior de la Spitalul din Radauti. Pacientul era infectat cu virusul pandemic A/H1N1, iar boala s-a agravat pe fondul unor complicatii cauzate de obezitate si diabet, decesul survenind in urma unui stop cardiac. In contextul primului deces cauzat de gripa porcina din Romania , alte zece cazuri severe de gripa porcina erau anuntate, bilantul total al imbolnavirilor cu gripa porcina in ajungand ajungand pe 24 noiembrie la 1 966 de cazuri. Pe 5 decembrie Romania a inregistrat primul deces cauzat de gripa A/H1N1 la un minor, fiind vorba despre un copil in varsta de 10 ani, din Bacau . Potrivit specialistilor, copilul din Bacau suferea si de obezitate si alte boli asociate.Totalul cazurilor inregistrate pe parcursul anului 2009 in Romania este de aproximativ 4700 de cazuri, iar numarul deceselor cauzate de virus pana la data de 14 decembrie a ajuns la 18.

Reforma invatamantului contestata de profesori

Sindicatele din Invatamant au inceput anul 2009 anuntand mitinguri si proteste, dupa ce legea ce ar fi presupus majorari salariale de 37% incepand cu data de 1 octombrie 2008 nu a mai fost pusa in aplicare de Guvernul Tariceanu, pe fondul lipsa banilor. Astfel, pe 20 ianuarie, liderii de sindicat din invatamant si-au aratat nemultumirea fata de decizia Guvernului de a plafona salariile pe anul 2009 si au sustinut ca daca Executivul nu va aloca Educatiei cele 6% din PIB promise vor trece la actiuni de protest. La negocierile cu ministrul Educatiei din acea vreme, Ecaterina Andronescu, liderii de sindicat au cerut inca o data respectarea atat a promisiunile din campania electorala cat si a legile in vigoare. „Sindicatele au venit cu un document, pe baza acestuia ne vom exprima punctul de vedere si in dezbateri vom stabili ce ne separa, ce ne permite legea si ce vom pune in aplicare”, a declarat atunci Ecaterina Andronescu. Astfel, pe 11 februarie, sindicatele din Invatamant au ajuns la renegocierea contractului colectiv de munca, urmand ca pe 16 martie, dupa ce negocierile au esuat, sa fie anuntat un nou protest. Presedintele executiv al Federatiei „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat atunci ca nu exclude inceperea grevelor generale si boicotarea examenelor nationale. Pe 5 mai a fost anuntata prima greva din invatamant din decursul acestui an. Proteste trebuiau sa inceapa in ziua de marti si sa se deruleze in toate zilele cand vor fi tezele cu subiect unic ( 5, 13 si 21 mai). Scopul grevei era reprezentat de fondurile insuficiente pentru plata integrala a salariilor. O alta cauza a fost diminuarea fondurilor de cercetare cu 70% ceea ce ducea implicit la imposibilitatea continuarii proiectelor si la concedierea unui numar mare de cercetatori. Pe de alta parte, ministerul a afirmat ca niciodata nu s-a pus problema disponibilizarilor sau a reducerilor salariale, iar scaderea bugetului s-a facut pana acuma prin renuntarea cresterii salariale.Sindicalistii au luat decizia de a reprograma sustinerea tezelor unice din intervalul 28 mai-4 iunie, deoarece cadrele didactice nu renunta la greva generala programata pe 5, 13 si 21 mai. In zilele in care s-au desfasurat aceste teze unice, profesorii nu trebuiau sa fie prezenti la orele de curs. Insa, pe 5 mai , sindicalistii iau decizia sa suspende greva. Emil Boc a precizat la 14 august ca forma finala a proiectului de lege va trebui prezentata Guvernului, urmand ca ulterior sa urmeze o discutie cu Parlamentul asupra formei de adoptare. In aceeasi luna, pe 27 august, sindicatele din Invatamant au respins deciziile pe care le-au luat guvernantii, in urma carora bugetarii erau nevoiti sa accepte zece zile de concediu fara plata.

Marsul agricultorilor

Pe 3 septembrie unii dintre ei au pichetat sediul Ministerului Economiei, iar cinci dintre tractoare au plecat spre Ministerul Agriculturii, unde reprezentantii sindicalisilor au depus un memoriu. De asemenea, cate un memoriu a fost depus si la Parlament si Guvern.Agricultorii au cerut ministrului Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian sale rezolve problemele. Protestatarii au imprastiat grau in Piata Constitutiei, spunand caoricum este vandut la „un pret de nimic”, si au adus cinci manechine care aveau lipite pe piept fotografii alb-negru cu premierul Calin Popescu Tariceanu, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, presedintele Traian Basescu, presedintele PDL, Emil Boc, cel al PSD, Mircea Geoana, si ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos.Negocierile dintre reprezentantii crescatorilor de taurine si cei ai Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Agriculturii au esuat. Aproximativ 1.000 de crescatori de taurine au protestat in fata sediului Ministerului Finantelor Publice. Jandarmii au intervenit de mai multe ori pentru a-i calma pe fermierii intrucat vroiau sa intre in cladirea Ministerului Finantelor Publice. Anul 2009 a fost un an plin de proteste. Daca noile legi pentru bugetari au stranit controverse, se stie bine. Ramane de vazut ce decizii va lua noul Guvern pentru 2010, care ne asteptam sa fie un an la fel de bogat in proteste

Greva in scoli

Pe 1 octombrie, cadrelor didactice li s-au alaturat si sindicatele din sanatate si au pichetat sediile partidelor aflate la guvernare. Sute de sindicalisti au iesit in strada, lansind un apel la solidaritate catre angajatii din mediul privat si anuntand greva generala pe 5 octombrie 2009. Astfel, pe 5 octombrie in care aproximativ 750.000-800.000 de angajati din administratia publica si locala, din invatamant si din sanatate, afiliati la Alianta Bugetarilor,nu au muncit. Acestia au declarat greva generala iar profesorii participanti la greva nu au predat, ci doar au supravegheat elevii, protestatarii din spitale au asigurat numai urgentele, iar ghiseele de la administratiile financiare, casele de pensii, de somaj sau din primarii au fost partial inchise. Tot supraveghere s-a facut si in crese si internate. Liderii sindicali i-au sfatuit pe parinti sa nu-si trimita copii la ore deoarece acestea nu se vor mai tine. In unele unitatile scolare a fost greva generala, iar in altele a fost greva japoneza, in functie de sindicatul la care apartineau. Nemultumirile sindicalistilor erau legate de scaderea salariilor, dar si de cresterea numarului de disponibilizari.Peste 30.000 de cadre didactice afiliate la FEN au intrat in greva japoneza pe data de 5 octombrie.

Protestele functionarilor publici

Politistii au purtat pe timpul protestului banderole albe pe mana. Activitatea curenta a fost paralizata in toata tara in Consiliile Locale, prefecturi, inspectorate de munca, trezorerii, directiile de asistenta sociala, Protectia Consumatorilor, Garda de Mediu, in agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca, birourile pentru evidenta populatiei si Politia Comunitara. Vasile Marica, presedintele Aliantei Nationale a Bugetarilor Sed Lex, a declarat ca aceasta actiune a fost cea mai mare greva generala din istoria Romaniei postdecembriste. Federatia Sanitas a avut de asemenea un numar mare de participanti, majoritatea asistenti medicali, dar si cateva mii de medici, infirmiere sau personal din unitatile sanitare publice.Dupa respectiva greva, Alianta Bugetarilor a pregatit un miting de amploare pe 7 octombrie, cu prilejul Zilei Internationale a Muncii Decente, la care au participat toate confederatiile sindicale. In cadrul manifestarii, bugetarii au refuzat categoric participarea la cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale din 22 noiembrie, respectiv 6 decembrie. In ciuda faptului ca adoptarea legii salarizarii unice si a cele zece zile de concediu fara plata au condus la o serie de proteste ale bugetarilor, profesorii au trebuit, in cele din urma, sa se supuna hotararilor, avand ca principala consecinta incheierea orelor de curs in invatamantul preuniversitar pe 14 decembrie, cu o saptamana inainte de data prevazuta initial.

Gianina Petruca

Alexandra Sandru

Mihaela Zavate