Politicienii Romaniei au depus efortul de a ne tine in priza in acest an: cele trei partide politice mari au scos din mineca toti asii si i-au aruncat dezinvolt pe masa de joc, fara a tine cont de ce spune intelepciunea populara despre rufele murdare. Toate jocurile politice, ascunse dupa diverse initiative caritabile au avut acelasi scop: tronul de la Cotroceni. Batalia pentru acesta, data spre sfirsitul anului, a fost cel mai spectaculos eveniment politic din Romania anului 2009, marcand, ca o coincidenta bizara, aniversarea a 20 de ani de la caderea comunismului si trasand semne de intrebare asupra valabilitatii democratiei pe care se zvoneste ca o respiram.

Din Romania la Bruxelles

2009 a fost anul care le-a adus romanilor doua campanii electorale. Prima, pentru alegerile europarlamentare a fost aproape un experiment pentru alegatori, pentru prima data fiind pusa pe umerii lor responsabilitatea de a trimite reprezentanti in Parlamentul European. Cele 33 de locuri au fost disputate de majoritatea partidelor politice, dar au prins locuri si cativa candidati independenti, cum ar fi fiica presedintelui Traian Basescu, Elena Basescu… Un alt personaj, mai mult popular decat politic, ajuns europarlamentar este Gigi Becali, care si-a creat un „vehicol” pentru a prinde loc la Bruxelles: Partidul Noua Generatie, dominat de personalitatea puternica a proaspatului politician. Pe de alta parte, un indicator al dezinteresului fata de europarlamentare este numarul mic de participanti la vot: 27 % din totalul celor inscrisi pe liste.

Destramarea coalitiei PSD-PD-L

Coalitia fragila a stangii si dreptei in Guvernul roman a fost un alt motiv de dezbateri publice sau „dupa perdea” pe arena politca. In pofida existentei strategiei PSD de a parasi guvernarea dupa 7 iunie, acest lucru nu s-a intimplat decit atunci cind si PD-L, prin persoana lui Emil Boc a stiut sa puna paie pe foc. Pe 1 octombrie, dupa ce Traian Basescu a semnat decretul de revocare din functie a lui Dan Nica, toti ministrii PSD au decis sa renunte la functiile sale. Criza politica instaurata a aratat insa, ca coalitia liberalilor cu social-democratii a fost o iluzie, lasind un gust amar celor care au experimentat-o si creaind un spatiu nepermisiv pentru un eventual dialog. Ulterior, PD-L si-a asumat guvernarea, acordind actualilor ministri cite doua portofolii si mentind situatia pina la urmatoarele alegeri.

Tara, tara, vrem presedinte!

Din 23 octombrie 2009 a inceput a doua campanie electorala – pentru presedintele Romaniei, de data asta. La initiativa lui Traian Basescu, romanii au mai fost chemati sa decida daca vor parlament unicameral si micsorarea numarului de parlamentari de la 471 la 300. Nici nu s-au scos binele afisele pentru europarlamentare, ca peste ele au aparut altele, care au demarat cea mai agresiva campanie electorala a Romaniei democratice. Si cum de data asta batalia s-a dat mai mult la televizor decit pe teren, au avut un cuvant important de spus si „mogulii”, cei care sunt in stare sa creeze „trenduri” in materie de optiune electorala. Astfel, am asistat la acuzatii reciproce si insulte intre membrii partidelor, fiecare reusind mai mult sa spuna „de ce sa nu-i votati pe ei”, decit „de ce sa ne votati pe noi”. Primul scrutin, oferind o varietate de candidati pe axa ideologiilor politice de la Remus Cernea pana la Corneliu Vadim Tudor, i-a avut ca favoriti pe Traian Basescu, Mircea Geoana si Crin Antonescu. Cel din urma, speranta PNL-ului a pasit in spatiul politic vizibil abia anul acesta, urmand sa aduca unul dintre cele mai bune rezultate pentru partidul pe care il reprezinta.

Din nou la vot

In turul doi au luptat Geoana cu Basescu, acuzandu-se reciproc de comunism, de coruptie, de incapacitate, de dependenta politica si aratind Romaniei o alta fata a mass-media. Crin Antonescu a renuntat la haina liberala si a pus bazele, impreuna cu Mircea Geoana, unei coalitii anti-Basescu de amploare, atragind resurse umane si financiare foarte mari. Nici PD-L nu s-a lasat mai prejos, stimulindu-si toate resursele. Calomnia a trecut de la afise cu caricaturi pana la filmuletul in care Basescu ar lovi un copil. Imaginile care dureaza 19 secunde, filmate inca in 2004 au facut inconjurul tarii in citeva ore. In seara decisiva, 6 decembrie, am reusit sa avem doi presedinti, felicitandu-se fiecare la posturile de televiziune care le sunt loiale. Spre dimineata, adevarul a iesit la suprafata: rezultatele Biroului Electoral Central il aratau cistigator pe Traian Basescu, salvat cu 0,67% de voturile romanilor de peste hotare. Peste o saptamana, pe 14 decembrie, Traian Basescu este validat de Curtea Constitutionala a Romaniei in functia de presedinte. Totusi, este vorba despre o victorie care nu aduce prea multe facilitati, ci dimpotriva, o gramada de responasbilitati: identificarea potentialilor parteneri pentru crearea Guvernului, pericolul anticipatelor si criza economica din Romania. Modificarea Constitutiei dupa validarea referendumului este o alta proba pe care va trebui sa o depaseasca primul presedinte al Romaniei de dupa ’89 care se afla la al doilea mandat.

(Text reeditat de Gianina Petruca)

Anastasia Condruc