In urma cu aproximativ zece ani, iesenii aveau posibilitatea sa isi petreaca timpul in unul dintre cele cinci cinematografe de stat. Fie ca te simteai atras de cel al Tineretului, Victoria sau Republica, amplasate in inima Iasului, fie ca mireasma florilor de tei te indreptau spre Copou sau pur si simplu doreai sa vizionezi un film in Dacia, la cinematograful de cartier, orasul Iasi iti oferea posibilitatea de a alege. In schimb, in prezent, cinefililor le-a ramas doar doua optiuni: Victoria, respectiv Republica. Cinematograful Copou, atractia studentilor de altadata, s-a transformat acum intr-un club de noapte. Teiul lui Eminescu este astazi umbrit de muzica zgomotoasa a clubului „Skye”.

Conform datelor puse la dispozitie de catre institutie, Regiei Autonome de Distributie si  Exploatare a Filmului (RADEF) ar fi trebuit sa produca anual peste 100.000 de lei. In prezent, acesti bani sunt trecuti la capitolul pierderi. Conform contractului de inchiriere dintre patronii clubului, originari din Republica Moldova, si reprezentantii RADEF, spatiul trebuia modernizat, iar zece ore erau destinate proiectiei  peliculelor cinematografice. Clauzele nu au fost respectate, iar spatiul a fost transformat in bar. Constantin  Hurjui, directorul RADEF, a precizat faptul ca proiectul initial a fost modificat fara consimtamintul „Romaniei Film”.  Spatiul unde era amplasat Cinematograful Copou a fost inchiriat in schimbul sumei de 2000 de euro pe luna. Pe de alta parte si Cinematograful Dacia face parte din sfera spatiilor nefunctionabile, locatie ce este inchiriata acum de catre deputatul PP-DD, Daniel  Oajdea. „Cinema Dacia” este utilizat pentru actiunile electorale ale deputatului iesean. Spatiul are o suprafata de circa 2000 de metri patrati utilati si amenajati in favoarea demersurilor politice. Cinematograful Tineretului a devenit casa pentru personaele fara adapost si in acelasi timp, marul discordiei dintre preotul Dumitru Merticaru si RADEF Iasi.

„E lume multa, dar putini oameni…”

Potrivit preotului Dumitru Merticaru, paroh al „Bisericii Tuturor Sfintilor Banu”, din Iasi, spatiul in care era amplasat Cinematograful Tineretului apartine parohiei. „Biserica Banu, biserica boiereasca, a fost inzestrata cu multe acareturi si dependinte insumind citeva hectare. Cladirea disputata a fost destinata amenajarii unei cantine a saracilor. Odata cu inceperea proiectelor europene de instaurare a bisericii, am gasit documente din anul 1560 care atesta dreptul de proprietate.” Acesta a mai precizat faptul ca Cinematograful Tineretului a avut de-a lungul timpului mai multe denumire precum „Capitol” si „Timpuri noi” pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Procesul a inceput la initiativa preotului Merticaru acum aproximativ 20 de ani. „Momentan este in lucru ultima expertiza tehnico-judiciara, iar in zilele urmatoare trebuie finalizat dosarul”, a declarat parohul. Pe de alta parte, Constantin Hurjui, directorul RADEF Iasi, a precizat faptul ca preotul bisericii nu are niciun act prin care sa dovedeasca faptul ca terenul ii apartine. Acesta a mai sustinut ca, dupa demolarea cimitirului ce apartinea lacasului sfint, s-a construit o capela, care ulterior a devenit cinematograf.

Din cauza faptului ca pelicula era inflamabila, cladirea a ars in totalitate. Potrivit spuselor directorului, actele pe care preotul pretinde ca le are nu sunt valide, iar din aceasta cauza a fost blocata situatia cinematografului. In schimb, Dumitru Merticaru a declarat ca Cinematograful Tineretului este devastat deoarece a fost lasat in paragina si s-a furat tot mobilierul. Inventarul cuprindea 860 de scaune si aparatura, iar in prezent nu mai are nici dusumea. „Cu o galeata de apa si citeva paie, putem face chirpici in mijlocul Iasului.” a afirmat el. De asemenea, acesta motiveaza faptul ca cei de la „Protectia Muncii” au interzis sa mai ruleze filme, deoarece l-au exploatat, dar nu l-au intretinut. O lunga perioada de timp procesele au fost sistate pentru ca biserica sa poata beneficia de finantare europeana, bani utilizati pentru renovarea lacasului de cult. Dat fiind faptul ca Mitropolia Moldovei si Bucovinei este implicata in mai multe procese, iar juristii nu fac fata cererilor, preotul Bisericii Banu si-a asumat responsabilitatea acestui proces indelungat.

„Personalul din cinematograf lucreaza cu aparatura veche, de 40 de ani si nu face doar munca pentru care este calificat. El face orice pentru ca institutia sa supravietuiasca. Suntem sapte angajati care ducem un cinematograf de la 1 ianuarie pina la 31 decembrie. Salariul este un venit mediu, nici prea mic, nici prea mare, iar banii provin din activitatea pe care noi o realizam”.

Cinematografele de stat iesene cauta iesire din criza indiferentei

Reprezentatii cinematografelor sustin faptul ca institutiile din Iasi depind de fondurile europene. Situatia precara din punct de vedere financiar a afectat pina si numarul de angajati al institutiilor, in prezent fiind o medie de sase angajati. „Personalul din cinematograf lucreaza cu aparatura veche, de 40 de ani si nu face doar munca pentru care este calificat. El face orice pentru ca institutia sa supravietuiasca. Suntem sapte angajati care ducem un cinematograf de la 1 ianuarie pina la 31 decembrie. Salariul este un venit mediu, nici prea mic, nici prea mare, iar banii provin din activitatea pe care noi o realizam”, a declarat Vasile Hutanu, operatorul tehnic al Cinematografului Victoria. „Aici suntem sase angajati cu tot cu sef. Nu-i nimic in plus. Exact ceea ce se intimpla la Victoria se intimpla si aici”, a sustinut doamna Paulina, administratorul Cinematografului Republica. Potrivit acesteia, nimeni nu stie situatia concreta a acestor institutii de stat, deoarece „Romania Film” este la Bucuresti, iar ei, angajatii, sunt aici. De asemenea, aceasta a mai precizat faptul ca au datorii, iar incasarile sunt in scadere deoarece oamenii nu mai merg la film. Constantin Hurjui considera ca situatia ambigua a cinematografelor a condus la incertitudine: „apartinem sau nu mai apartinem de stat?”. „Daca vor inchide aceste unitati, vom fi pusi, cu siguranta, pe liber. Cei de la RADEF sunt indreptati catre cinematograful de arta, astfel incat in cinematografe vor fi difuzate numai filme cu caracter educativ. Suntem undeva sub linia de plutire. Daca cinematografele nu vor fi digitalizate cat mai curind, exista riscul sa reluam proiectia vechilor filme. Nu am primit niciodata fonduri, desi apartinem de Ministerul Culturii. De la 1989 incoace niciodata nu am primit un capat de ata, deci am fost pe cont propriu” a mai declarat operatorul.

„Aceste cinematografe sunt si nu sunt ale statului. Am avut niste probleme in noiembrie, cind Consiliile Judetene au vrut sa le ia in subordine. In prezent, legea nu este definitiva. E undeva in coada de peste. Din experienta stiu ca mereu filmul aduce spectatorul, nicidecum spectatorul nu vine la film”.

Conform spuselor sefului RADEF Iasi, cinematografele Victoria si Republica au nevoie de aparatura digitala, intrucit putine filme se mai gasesc pe pelicula. Acesta sustine ca locatiile au nevoie de o sala 3D si o cinemateca in care sa fie difuzate filme italiene, frantuzesti si romanesti. Soarta cinematografelor romanesti depinde de fonduri europene. „Aceste cinematografe sunt si nu sunt ale statului. Am avut niste probleme in noiembrie, cind Consiliile Judetene au vrut sa le ia in subordine. In prezent, legea nu este definitiva. E undeva in coada de peste. Din experienta stiu ca mereu filmul aduce spectatorul, nicidecum spectatorul nu vine la film.”, afirma Vasile Hutanu.

In Iasi inca functioneaza cinematograful clasic, cel pe pelicula pe 35 mm. Actiunea de digitalizare este insa inceputa la nivel national, primele orase fiind Targu-Jiu, Craiova si Cluj-Napoca. Potrivit reprezentantilor Cinematografului Victoria, filmele romanesti au inceput sa aiba un impact mai mare asupra publicului, cel mai vizionat film al momentului fiind „Domnisoara Christina”.

„Un fleac, le-au ciuruit”

Lipsa culturii cinematografice a iesenilor nu ii ingrijoreaza pe edilii orasului. Este vizibil faptul ca cinematografele nu mai sunt ceea ce au fost, iar cu trecerea timpului acestea au devenit impracticabile. Conditiile neprielnice si premierele filmelor ce ruleaza cu luni intirziere, sunt principalele motive pentru care spectatorii ieseni prefer cinematografele private.

La cinematografele de stat pretul unui bilet variaza intre patru si sase lei, pe cind la cele private variaza intre 15 si 25 de lei. O parte dintre ieseni nu mai frecventeaza salile cinematografelor de pe Lapusneanu deoarece acestia sustin ca nu sunt promovate suficient si ca prefera noua tehnologie. De asemenea acestia au mai precizat faptul ca nu se investeste in cultura si ca in curind aceste institutii vor disparea de pe harta Iasului.

Ana-Maria BABATA

Maria CIUDIN

Manuela POPLIUC