Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) scoate în fiecare an mii de studenți absolvenți, gata să se integreze pe piața muncii. Însă unele dintre specializările celor 15 facultăți sînt mai căutate decît altele, iar competențele dobîndite pe parcursul anilor de studiu nu sînt întotdeauna suficiente pentru cerințele unora dintre marii angajtori.

Noile tendințe

Conform unui raport din anul 2014 al Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţămîntului Superior (CNFIS), deși UAIC a pierdut peste 8.000 de studenţi în ultimii şase ani, este a treia universitate din ţară ca număr de înscrişi, după Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea din Bucureşti. Anual, UAIC găzduiește un număr de aproximativ 22.945 de studenți la studii de licență, aproximativ 7.108 de studenți la studii de master și aproximativ 1.196 de studenți la studii de doctorat. Chiar dacă universitatea dispune de o întreagă paletă de specializări, conform unui studiu realizat în anul 2014 de către Departamentul Servicii Studenți și Absolvenți (DSSA) din cadrul UAIC, cerințele pieței și ale clienților săi generează o serie de preferințe în rîndul angajatorilor. Astfel, pentru punctele de lucru din zona de dezvoltare de Nord-Est a României, angajatorii preferă să recruteze din rîndul studenților care au terminat studiile la facultăți precum: Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), Facultatea de Informatică, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Facultatea de Drept și Facultatea de Litere. Marile companii își fac cunoscute aceste preferințe și explică faptul că aceste facultăți ar dezvolta principalele competențe de care trebuie să dispună absolvenții pentru creșterea nivelului de angajabilitate: competențe digitale, competențe de cunoaștere a limbii materne și a unei limbi străine, de inițiativă și de manifestare a spiritului antreprenorial.

Alegerile

Alegerea orientării către un anumit sector de activitate reprezintă un moment important pentru un absolvent de liceu. „Mi-am descoperit spiritul justițiar la grădiniță, cînd o colega de grupă îi furase altei colege păpușa. Atunci m-am implicat în conflictul celor două, încercînd să fac dreptate și explicîndu-i colegei vinovate de ce nu este bine să furi”, a explicat Crina Manea, studentă la Facultatea de Drept.

Indiferent de vîrstă și de problemă, alegerile implică serioase mecanisme psihologice, unde, alături de intuiție și factorii ce țin de personalitatea fiecăruia, familia și cercul de prieteni au o influență aproape hotărîtoare. „Familia și grupul de semeni pot avea o influență covîrșitoare, însă sînt și cazuri în care aceștia acționează precum contramodele și tînărul va acționa în ideea de a evita ceea ce îi displace. Familia și prietenii sînt sursa de validare a deciziilor tînarului, sînt rețeaua sa de sprijin și de îndrumare atunci cînd apar primele obstacole și, evident, ei sînt sursa de inspirație atunci cînd tînărul pare să nu știe deloc încotro”, a explicat prof. Oana Dănilă.

În prezent, mulți tineri nu se înscriu la învățămîntul superior și aleg să își caute de muncă după terminarea liceului. „Presiunea de a urma studiile superioare este o realitate și totodată o piatră de moară pentru unii dintre tineri, care fie nu au inclinații, fie nu sînt corect susținuti, fie au o nevoie mai ridicată de independență, ce nu le permite să își susțină și studiile și traiul. Atunci intervine alegerea. Sînt cu siguranță și o serie de factori personali: o motivație mai scăzută pentru studiu, corelată poate și cu o serie de experiențe demotivante în perioada studiilor obligatorii, dar și cu condiții de trai scăzute, ce obligă adolescentul să acceseze un loc de muncă uneori chiar pentru a întreține întreaga familie, nu doar pe el”, a adăugat prof. Oana Dănilă.

În sprijinul studenților

În funcțiile de domeniile de interes ale studenților de la UAIC, firmele le oferă oportunități de colaboarare, pentru a se familiariza cu instrumentele de lucru și cu mediul în care își doresc pe mai departe să activeze. Internship-urile și stagiile de practică reprezintă de fapt voluntariatul care echivalează orice muncă în orice domeniu. Universitatea colaborează cu 37 de companii, dintre care 25 de companii pot primi maxim 20 de studenți pentru efectuarea stagiilor de practică. Doar companiile care activează în domeniul bancar, datorită numărului mare de filiale, pot primi în practică peste 100 de studenți. În unele situații, studenții se confruntă cu neînțelegeri ale metodologiei predate în cadrul orelor de curs, deoarece acestea sunt vechi, prea puțin actualizate pentru normele care se impun pentru noile generații.

Dar chiar și asa, partea teoretică nu are cum să suplinească ceea ce pot oferi stagiile de practică și de aici discrepanța dintre cererile de pe piața muncii și învățămîntul superior. Practica este esențială, în primul rînd, pentru ca fiecare student să își dea seama dacă este potrivit pentru acea meserie sau nu. „Făceam voluntariat încă din liceu, iar acest lucru m-a ajutat să îmi dau seama ce facultate vreau să urmez. Am continuat apoi și m-am implicat în diverse proiecte. Voluntariatul necesită timp, dar nu are cum să nu îți aducă numai beneficii”, a explicat Mădălina Popa, studentă la facultatea de Filosofie și Științe Social Politice (FSSP).

Pe lîngă aceste colaborări între mediul economic și cel universitar, la UAIC studenții pot înțelege mai multe despre ce presupune să fii angajat prin proiectele Caravana UAIC, Tîrgul de cariere și Pașaport de angajabilitate. Aceste proiecte, organizate de DSSA, au scopul de a le prezenta tinerilor studenți peste o mie de oportunități de carieră, cu normă întreagă sau parțială și au scopul de a-i ajuta, prin intermediul activităților interactive, să își clarifice și să își definească viitorul.

Foto: Roxana Elena CODREANU