Sîmbătă, 29 octombrie, în incinta Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR) Iași a avut loc conferința intitulată „România identitară”, organizată de Societatea Română de Psihanaliză în parteneriat cu MNLR Iași.
La eveniment au participat prof. univ. dr. Marina Mureșanu-Ionescu, de la Catedra de Limba și Literatura Franceză a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), istoricul Dorin Dobrincu, specializat în rezistența anticomunistă din România și fost director al Arhivelor Naționale, precum și psihoterapeuții Claudiu Gangiu și Zinaida Bolea.

Conferința a avut drept scop înțelegerea, prin intermediul psihanalizei, a etapelor parcurse în perioada comunistă, dar și a ceea ce a reprezentat comunismul, ca sistem represiv. Întîlnirea a fost deschisă de istoricul Dorin Dobrincu, care a creionat cîteva repere ale perioadei comuniste. Acesta a explicat, de asemenea, faptul că actualmente există grupuri mari de istorici care încearcă să afle ce a însemnat comunismul și care au fost urmările acestuia după Revoluția din 1989. „Noi, la fel ca și alte state am fost practic o replică a statului sovietic. Dintre cele mai puternice influențe asupra societății s-au numărat inexistența altor partide decît cel comunist, repulsia poliției comuniste față de orice li se părea în neregulă, distrugerea economiei de piață, precum și controlul asupra oamenilor și asupra corpului uman”, a declarat istoricul. Acesta a mai subliniat că România pare să fi rămas secătuită, după ’89, atît din punct de vedere economic, cît și cultural.

Din punctul de vedere al psihanaliștilor, efectele comunismului se văd încă la nivel de societate. Fiecare persoană tinde să ascundă ceea ce a marcat-o negativ, să-și reprime trăirile. De aceea, este necesară crearea unor ateliere de psihanaliză, în cadrul cărora să fie dezbătute întîmplările din timpul regimului dictatorial, pentru a antrena memoria.

„După regimul comunist, îmi amintesc că era o stare de haos. O incapacitate de a avea repere noi, care să ne reprezinte, a pus amprenta pe conștiința noastră. Ce nu putem înțelege încă este că, acum, după regimul comunist, există o nostalgie a trecutului. Nu știm însă de unde vine această nostalgie. Probabil apare infantilul din noi, care dorește ca altcineva să răspundă pentru el, să gîndească și să acționeză în locul său”, a afirmat psihoterapeutul Zinaida Bolea.

În cea de-a doua parte a întîlnirii, prof. univ. dr. Marina Mureșanu-Ionescu a prezentat experiența pe care tatăl ei a trăit-o în timpul comunismului, încercînd astfel să arate modul în care regimul dictatorial și-a pus amprenta pe viața intelectualului din acea perioadă.

„Octavian Ionescu a fost și este mult mai recunoscut în străinătate, decît în România. Nu este singurul caz; există zeci de alți intelectuali, precum tatăl meu, care au fost izgoniți din propriul spațiu cultural și care activau în alte țări. Abia în anul 1990, după căderea comunismului, lui Octavian Ionescu i-a fost recunoscută valoarea. Tîrziu însă, pentru că în același an, la diferență de cîteva luni, acesta a murit”, a povestit prof. univ. dr. Marina Mureșanu Ionescu.

Lui Octavian Ionescu, unul dintre cei mai valoroși juriști și filozofi ai perioadei, fost profesor de Drept la UAIC, i-a fost interzis dreptul de a mai profesa în mediul universitar, fiindcă a refuzat să predea Dreptul sovietic. După epurarea din învățămîntul universitar a fost nevoit să-și ascundă fiecare lucrare.

„Aceste întîmplări din viața lui Octavian Ionescu confirmă ipoteza că o trăsătură centrală a comunismului a fost perversitatea. Mai exact modul pervers de a funcționa al regimului, manipularea populației. Majoritatea intelectualilor au trăit într-o frică continuă, luptînd pe ascuns cu regimul și încercînd să-și facă remarcată valoarea dincolo de spațiul românesc”, a apreciat Zinaida Bolea.

Conferința „România identitară” face parte din programul celei de-a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traduceri (FILIT), ce s-a desfășurat la Iași în perioada 26-30 octombrie.