Marți, 17 decembrie, în sala „Bertolt Brecht” a Centrului Cultural German din Iași, a avut loc proiecția filmului documentar „Libertate în pantofi de copil”, în regia lui Joachim Stall. Aceasta a fost urmată de o discuție pe tema „30 de ani de libertate”.

Au fost prezenți în sală doi dintre protagoniștii documentarului, Uwe Pelger și Ute Martini. La final, cei doi au răspuns întrebăriilor și observațiilor publicului. Evenimentul a avut rolul de a celebra 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și de la Revoluția Română din 1989.

Documentarul pornește de la experiența lui Uwe Pelger, care părăsește Transilvania la puțin timp după Revoluție și se stabilește în Germania. După 25 de ani se întoarce în România și, împreună cu producătorul Joachim Stall, îmbină poveștile mai multor oameni, pentru a crea o amplă imagine a societății ante și postcomunism, atît în România, cît și în fosta Republică Democrată Germană.

Proiecția a durat în jur de 40 de minute și a fost subtitrată și dublată în limba română. Au fost prezentate mai multe puncte de vedere asupra comunismului, revoluției, emigrării și dezrădăcinării.

Ute Martini, fostă colegă de bancă a lui Uwe în școala de la Mediaș, își amintește cum a părăsit România la vîrsta de doar 13 ani, împreună cu familia sa. Ea a descris Germania ca o lume plină de culoare, față de România, dar din care îi lipseau oamenii. Pe de altă parte, o vîrstnică, doamna Dootz, îi acuză pe românii din ziua de azi că își plîng prea mult de milă și că și în România poți trăi, dacă vrei să muncești.

Uwe a vorbit despre rolul muzicii în viața lui, acela de a-l ajuta să reziste regimului represiv. Tot pe această temă este prezentat și Peter Maffay, foarte cunoscut în Germania pentru muzica sa rock.

La finalul documentarului, o participantă la discuție i-a provocat pe cei doi să-și imagineze cum ar fi fost viața lor, dacă nu plecau din România. Uwe a spus că cel mai probabil l-ar fi luat la armată și nu ar mai fi reușit să intre la facultate. „Eu am vrut să studiez, am avut 18 ani și ce mă preocupa atunci a fost: dacă mă duc la armată poate că nu mai pot să studiez”, a mărturisit acesta. Iar Ute a recunoscut că era prea mică cînd a emigrat pentru a-și da seama cum ar fi fost viața ei dacă rămînea în țară. „Nu am niciun răspuns pentru că atunci nu mi-am dat seama, nu am știut ce vor să fiu. Întrebarea mi-am spus-o cînd am venit iarăși în România”, a explicat aceasta.

Documentarul „Libertate în pantofi de copii” a fost prezentat, pentru prima oară la Metzingen, iar apoi la Stuttgart.