Joi, 1 martie, la Librăria „Orest Tafrali” din incinta Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), a avut loc lansarea volumului Cuvintele, încotro. Lingvistică pentru toate televiziunile, semnat de prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel. La evenimentul moderat de jurnalistul Andrei Giurgia, au participat studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători și profesori din centrul universitar ieșean.

Au fost invitați să vorbească despre această nouă apariție editorială, alături de autorul cărții, dr. Gabriela Haja, șefa Departamentului de lexicologie-lexicografie din cadrul Institutului „A. Philippide” Iași, conf. univ. dr. Bogdan Crețu, directorul aceleiași instituții, conf. univ. dr. Ioan Milică, șeful Catedrei de limbă română și lingvistică generală din cadrul Facultății de Litere a UAIC și Toni Hrițac, redactor-șef al Ziarului de Iași. De altfel, volumul profesorului Dumistrăcel cuprinde 155 de texte publicate, în intervalul ianuarie 2014-decembrie 2016, în „Ziarul de Iași”, într-o rubrică săptămînală, dedicată problemelor limbii utilizată în presă. Volumul este dedicat foștilor studenți și masteranzi de la Jurnalism ai profesorului Dumistrăcel.

Rînd pe rînd, invitații au încercat să capteze interesul publicului, prezentînd atît conținutul volumului, cît și experiențele pe care fiecare dintre ei le-au avut, în decursul anilor, alături de autor.

”Această carte sărbătorește, într-un fel, cei 60 de ani de activitate academică a domnului profesor. Angajat la Institutul de Filologie Română «A. Philippide» în 1958, domnia sa a participat la realizarea unor proiecte extrem de importante pentru lingvistica românească și a coordonat unele dintre temele de cercetare fundamentale ale Academiei Române. Într-o vreme a fost și coordonatorul Colectivului de lexicologie, care începuse elaborarea Dicționarului limbii române. Vocația didactică a domniei sale se manifesta încă de atunci”, a subliniat Gabriela Haja. Aceasta a selectat și prezentat apoi publicului cîteva pasaje relevante din carte, evidențiind pasiunea pe care autorul o are pentru studierea creațiilor lexicale rare ale limbii române.

„Limba nu se face pentru lingviști”

Prof. univ. dr. Bogdan Crețu a adus în discuție ideea de vandalizare a limbii române, ca efect al discursului presei tabloide și al utilizării exagerate a rețelelor de socializare. Soluția, a apreciat el, vine din partea oamenilor ca Stelian Dumistrăcel, care a devenit un „pedagog pentru public”, prin prezența sa în paginile Ziarului de Iași. El descrie acest lucru ca fiind ”absolut extraordinar, într-o vreme în care normalitatea nu mai e normală și totul este ieșit din comun”.

„Acesta nu e un volum care să se adreseze specialiștilor. Precum spunea Eugen Coșeriu, limba nu se face pentru lingviști. E o provocare pentru specialist să reacționeze la asaltul din partea limbii uzuale. Nu mai luăm în considerare nici faptul că un ministru al Educației nu știe limba română, acomodîndu-ne cu aceste lucruri și uitînd că în ultimii ani limba română a fost atacată”, a spus conf. univ. dr. Bogdan Crețu.

Conf. univ. dr. Ioan Milică a prezentat o scurtă istorie a limbii presei și a interpretării acesteia, precum și a beneficiilor utilizării ei într-o formă cît mai corectă.
„Această carte ține de vocea inconfundabilă a autorului ei. Nu veți găsi astfel de cărți foarte des la îndemînă. Sînt texte scrise accesibil, atractiv și incisiv, dar toate acestea sînt doar aparențe ale unui fundament solid de știință. Un lingvist care este statornic în metoda sa de lucru va fi capabil să facă legătura între studiile foarte complicate de istorie a limbii române și publicul atras de priceperea retorică a celui care scrie despre aceste probleme complicate. Cartea poate fi citită din orice unghi, pentru că metoda de lucru este foarte statornic urmată. Astfel de lucruri se dobîndesc foarte greu, cu multă răbdare, lectură și pricepere”, a subliniat Ioan Milică.

Toni Hrițac, redactor șef al „Ziarului de Iași”, a definit pagina de Cultură a cotidianului pe care îl coordonează, pagină în care a publicat, săptămînal, profesorul Dumistrăcel, ca fiind pagina care dă personalitate ziarului.

”Nu facem rabat calitativ. Încercăm să avem un echilibru. Domnul profesor Dumistrăcel este unul dintre cei mai căutați autori. Rubrica domniei sale este inedită, surprinde prin tonul în care sînt abordate subiectele, relaxat și uneori ușor amabil și ironic, cu foarte multă înțelegere pentru lumea presei, care a renunțat la niște repere clasice și sigure. Domnul profesor este un cercetător implicat. Cred că dorința de a te manifesta fără a aștepta nicio recompensă este partea cea mai sănătoasă pe care o avem în societate și datorită acestui lucru îl apreciez nespus de mult”, a explicat Toni Hrițac.

Acesta a vorbit apoi despre situația actuală a presei din punctul de vedere al corectitudinii lingvistice. A afirmat, de asemenea, că valoarea instituțiilor media este dată de persoanele invitate să colaboreze cu acestea.

„Dar cui îi pasă?”

Prezent în public, prof. univ. dr. Eugen Munteanu, de la Catedra de limbă română și lingvistică generală a Facultății de Litere, dar și cercetător științific în cadrul Institutului „A. Philippide”, a intervenit pentru a lămuri cîteva lucruri legate de citarea lui Eugen Coșeriu de către invitați – „limba nu este pentru lingviști”.

„E un citat care este, cumva, greșit înțeles. Vorbitorul are întotdeauna dreptate, în sensul că poate greși, că limba este liberă. În această măsură, într-adevăr, dacă vorbești dialectul sau dacă ești incult, nimeni nu poate să-ți îngrădească libertatea. Dar Coșeriu mai adaugă ceva: «cu excepția limbii exemplare». Deci, este vorba despre faptul că limba literară nu este o ficțiune, este consensul omului, codificat, care avea aceeași valoare ca legea juridică. Dacă nu respecți legea juridică, mergi la pușcărie, iar dacă nu o respecți pe cea literară, ești declarat incult”.
„Dar cui îi pasă?”, a replicat profesorul Stelian Dumistrăcel, care a dus la continuarea discuției pe aceeași temă. Profesorul Munteanu a adăugat că „dacă ești, de exemplu, ministru și te determini ca fiind o persoană incultă, e nevoie de o penalizare simbolică”. Autorul a explicat că intenția sa nu a fost de a analiza filosofia limbii, și că adecvarea e mult mai importantă pentru el decît principiile impuse de Coșeriu, în special pentru oamenii de rînd.

„Limba nu se face pentru lingviști. Eu nu scriu la întîmplare. Limba literară este ca gheața ce se formează deasupra unui rîu. Gheața stă acolo, ca o normă, dar rîul își vede mai departe de treabă pe sub gheață. La un moment dat se umflă gheața și rupe norma. În sensul acesta am spus că vorbitorului, din păcate, i se dă dreptate”.

Revenind la tema cărții, Stelian Dumistrăcel a expus teoriile despre limbă după care se ghidează, a discutat despre viziunile și ideile altor specialiști și despre diferențele dintre limba literară și cea uzuală.

La finalul întîlnirii a avut loc o tragere la sorți, două studente din public primind cîte un volum din partea Librăriei „Orest Tafrali”.

Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel este unul dintre cei mai de seamă lingviști români. Ca profesor universitar, a susținut cursuri de limba română şi de stilistică şi retorică. Este autorul a numeroase lucrări în domeniile sociolingvisticii, pragmaticii şi discursului public. Dintre acestea, amintim: Influenţa limbii literare asupra graiurilor dacoromâne (1978), Lupta în jurul literei â şi demnitatea Academiei Române (1993), Eugen Coşeriu: Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică (editor, 1994), Sate dispărute – sate ameninţate (1995), Ancheta dialectală ca formă de comunicare (în colaborare, 1997), Pînă-n pînzele albe. Expresii româneşti. Biografii – motivaţii (ediţia întîi, 1997; ediţia a doua, 2001), Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcţionale (2006), Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media (2006), Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii (ediţia întîi, 1980; ediţia a doua, 2011).