Marți, 3 iunie, începînd cu ora 16:00, la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” din Iași a avut loc Colocviul „101 Kafka. Procesul conștiinței în vecinătatea absurdului”, în cadrul căruia au fost marcați cei 101 ani de la moartea scriitorului ceh Franz Kafka. Evenimentul a fost dedicat memoriei profesorului George Bondor (1972-2025), de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) și a fost moderat de prof. univ. dr. Petru Bejan.

Evenimentul a fost gîndit cu șase ani în urmă, după cum au explicat organizatorii, însă abia în acest an are loc, cu „bucuria de a duce la capăt unul din gîndurile bune ale profesorului George Bondor”.

Prima parte a colocviului a fost dedicată discuțiilor despre viața și opera lui Franz Kafka. Profesorul Bejan a prezentat o scurtă biografie a scriitorului. Kafka s-a născut în anul 1883, la Praga, Republica Cehă. De origine evreu și ceh, a crescut într-o familie evreiască vorbitoare de limba germană. „Relația lui cu părinții a fost una, mai curînd, de disconfort. Nu conflictuală neapărat”, a adăugat moderatorul. Franz Kafka a fost funcționar la o casă de asigurări, însă a ieșit în evidență prin obiceiul lui de a scrie, reușind să creeze un stil de scriitură inevitabil și autentic – stilul kafkian. De-a lungul vieții, a scris în jur de 40 de nuvele publicate în diverse reviste literare, cele mai cunoscute fiind Colonia penitenciară și Metamorfoza. A mai scris și trei cărți, niciuna dintre ele finalizată: ProcesulCastelul și America. În timpul vieții, el a publicat doar cele două nuvele celebre. N-a vrut să-și publice cărțile. I-a cerut prietenului său să distrugă manuscrisele cu scrierile sale, însă acesta i le-a publicat, astfel Kafka devenind un scriitor „care a contat atît în literatura modernă a lumii, cît și în filozofia europeană”.

Asist. univ. dr. Andrei Cojocaru, de la Facultatea de Litere a vorbit apoi despre organizarea tripartită a lumii lui Kafka, despre universul kafkian și despre operele acestuia. Iar scriitorul Liviu Apetroaie a abordat tema „omul absurd al lui Kafka”. După părerea lui, Franz Kafka a fost un „om obișnuit”, dar „trăind niște complexe aparte, începînd de la cele fizice”, foarte des se considera „o prezență deloc masculină”. Apetroaie și-a încheiat discursul recunoscînd că, pentru el, Franz Kafka va rămîne nedefinit. „Tocmai nedefinirea pînă la capăt a lui îl face să fie actual!”, a subliniat Apetroaie.

Cel de-al treilea invitat, Albert Lozneanu, secretarul Comunității evreilor din Iași, a discutat despre tradiția, cultura și identitatea evreiască la Franz Kafka. Și-a început discursul povestind despre legenda golemului din Praga, o ființă de lut a cărui forță o depășea pe cea a oamenilor, și care a căpătat viață datorită unui rabin celebru. Golemul a fost menționat, de mai multe ori, în scrierile kafkiene. În continuare, Lozneanu a subliniat că Franz Kafka a fost „mereu în conflict cu identitatea sa națională”, simțindu-se străin față de comunitatea tradițională. Nu se simțea niciunde acasă, „trăia între lumi, pendula, fără a fi pe deplin a niciuneia”. Această „evreitate înstrăinată” se reflectă în operele sale prin tema legii inaccesibile, personajele marginale și persecutate, limbajul dublu și fragmentat și absența Lui Dumnezeu. „Kafka este un evreu într-o Europă în care asimilarea și alienarea religioasă erau teme constante”, a subliniat acesta.

In memoriam George Bondor

În cea de-a doua parte a colocviului a avut loc vizionarea unui fragment dintr-un interviu al profesorului George Bondor. Apoi conf. univ. dr. Cristian Moisuc a vorbit despre perioada în care profesorul Bondor lucra la teza de doctorat – Dansul măștilor: Nietzsche și filozofia interpretării. De asemenea, a explicat cum vede el legătura dintre Friedrich Nietzsche, Franz Kafka și George Bondor. Cristian Moisuc a spus că ceea ce a reținut de la profesorul George Bondor a fost „această nevoie de a alterna atît în raport cu noi înșine și în raport cu ceilalți și mai ales în raport cu filozofia, o dublă lectură”, făcînd referire la faptul că în filozofie, există mici fragmente care dau schimbările de direcție care nu se pot vedea chiar și cînd privești de la distanță.

Pe scenă au fost invitați studenții Eliza Iacob și Aurelian Burloiu, de la Filosofie, pentru a citi cîteva fragmente din scrierile profesorului George Bondor.

Invitat să vorbească despre relația cu profesorul Bondor, filozoful și profesorul universitar Ștefan Afloroaei, a mărturisit că l-a cunoscut încă de cînd era student. „El citea cu pasiune, dar și gîndea cu pasiune. Îi plăcea să reflecteze asupra celor citite. […] Era un spirit foarte cultivat. El și-a cultivat simțurile și mintea foarte mult”, dar era și foarte sensibil.

Colocviul s-a încheiat cu îndemnul moderatorului Petru Bejan adresat publicului: „Cred că cel mai bun mod de a-l omagia este acela de a-l citi și pe cît posibil de a căuta să-l înțelegem”.