În 11 aprilie, la Târgul de Carte Librex, desfășurat în sala Congress Hall din Palas Mall Iași, a avut loc conferința intitulată „Captivii care vor să ne elibereze. Despre suveraniști, populiști și eurosceptici”, urmată de prezentarea volumului memorialistic „Frumoasă era Sena pe sub florile mele”, semnat de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, de la Facultatea de Istorie a Universității din București. Evenimentul a fost moderat de prof. univ. dr. Lucrețiu Bîrliba, decanul Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). 

În deschiderea evenimentului, profesorul Lucrețiu Bîrliba l-a prezentat pe Adrian Cioroianu, evidențiindu-i realizările și importanța ca istoric: „Nu are nevoie de nicio prezentare, cei mai mulți dintre dumneavoastră îl cunoașteți ca pe un om al cetății, ministru de externe, ambasador al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), actual director al Bibliotecii Naționale a României și ca realizator de emisiuni”.  În continuare, decanul a vorbut despre volumul Frumoasă era Sena pe sub florile mele, evidențiind aspectele memorialistice ale acestuia. Într-o notă de apreciere, decanul a subliniat abilitățile literare ale lui Cioroianu, anticipînd o prezentare captivantă: „Domnia sa, după cum bine știți, are și un condei foarte bun și o scriitură foarte bună”. Prezentarea cărții a fost apoi realizată de conf. univ. dr. Adrian Vițalaru, recunoscut pentru expertiza sa în istoria secolului al XX-lea, oferind astfel un context academic valoros.

Înainte de a discuta despre carte, Adrian Vițalaru a rememorat un moment din trecutul lor comun, cînd Adrian Cioroianu a lansat, la final de ianuarie 2003, cartea Focul ascuns în piatră, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași: „La final, am cumpărat cartea, iar domnul profesor Cioroianu a avut amabilitatea să-mi dea un autograf care spunea cam așa: <<Îi dedic această carte viitorului istoric Adrian Vițalaru>>”. Acest moment a fost unul memorabil pentru studentul din anul al III-lea, care a avut acum onoarea de a prezenta cea mai recentă lucrare a lui Cioroianu.

În discursul său, conferențiarul a adus în prim-plan perioada petrecută de profesorul Cioroianu în calitate de ambasador al României și șef al delegației României la UNESCO. A oferit o scurtă prezentare a organizației UNESCO și a istoriei sale, subliniind rolul său în diplomația culturală și în protejarea patrimoniului cultural mondial. A evidențiat importanța colaborării internaționale în domeniile educației, științei și culturii în promovarea păcii. De asemenea, a menționat că reprezentanții statelor la UNESCO sînt, în general, oameni de cultură și academicieni, evidențiind tradiția ca România să fie reprezentată de persoane cu expertiză în domeniul cultural și academic. Astfel, discursul a pus în lumină contribuția și importanța misiunii lui Cioroianu la UNESCO, subliniind rezultatele tangibile pe care le-a adus pentru statul român în această poziție.

Totodată, a evidențiat dosarele deosebit de importante pe care Cioroianu, în calitate de ambasador al României la UNESCO, le-a rezolvat. Printre acestea se numără dosarul referitor la Roșia Montană, o problemă care a revenit recent în atenția publicului și care s-a dovedit benefică pentru România, situl fiind inclus în patrimoniul mondial. Un alt dosar important este cel legat de includerea obiceiului de mărțișor în patrimoniul imaterial UNESCO, o inițiativă „transnațională” care a fost acceptată în timpul mandatului ambasadorului. De asemenea, a amintit de dosarul privind includerea pădurilor virgine în patrimoniul imaterial UNESCO, o inițiativă complexă, care a implicat mai multe țări și a fost acceptat în 2017, avînd un impact semnificativ asupra conservării și valorificării resurselor naturale ale României. 

Intervenția plină de umor a moderatorului serii, decanul Lucrețiu Bîrliba, a adus un moment de relaxare înainte de discuția serioasă despre cartea prezentată. El și-a încurajat audiența să cumpere volumul, sugerînd că prețul plătit va fi cu siguranță justificat de valoarea acesteia și de autograful autorului.

Profesorul Adrian Cioroianu și-a exprimat recunoștința față de public și colegii săi pentru „amabilele cuvinte” și pentru aprecierile aduse cărții sale. Acesta a menționat că teza sa de doctorat despre cultul personalității îl plasează adesea într-o stare de disconfort, dar că această carte a fost scrisă din plăcere și a recunoscut cu bucurie onoarea de a reprezenta România într-un oraș precum Paris. Totodată, acesta a dedicat volumul tuturor profesorilor care l-au influențat și l-au apropiat de limba franceză, rememorînd momentul cînd a început să studieze franceza în clasa a doua, la o școală de cartier, și recunoscînd impactul major pe care l-a avut limba franceză în viața sa. Profesorul Cioroianu și-a amintit cu plăcere perioada petrecută în Canada, unde accentul său românesc era „insignifiant” în comparație cu accentul quebechezilor și unde se simțea în largul său în mediul academic. De asemenea, el a dedicat un moment unui om cu care nu s-a înțeles întotdeauna, fostul președinte al Academiei Române, Eugen Simion, recunoscînd diferențele lor politice ca membri ai aceluiași partid și subliniind că, deși au avut „opinii divergente”, există o recunoaștere a contribuției acestuia în viața sa academică.

În încheiere, portretul robot al suveraniștilor, a euroscepticilor și a populiștilor, conturat de Cioroianu, a fost alcătuit din ideologii și preferințe politice. Aceștia sunt caracterizați prin scepticismul și „mefiența” față de instituțiile și ideologiile internaționale, preferînd o abordare naționalistă și susținînd suveranitatea statului. De asemenea, suveraniștii și euroscepticii sunt văzuți ca promotori ai valorilor și tradițiilor naționale, avînd tendința de a respinge sau critica influențele culturale străine, cum ar fi Valentine’s Day sau Halloween-ul, în favoarea promovării sărbătorilor autohtone, precum Dragobete. Aceștia sunt descriși ca avînd o atitudine patriotică puternică și ca fiind critici față de fenomenele sau practicile percepute ca străine sau dăunătoare pentru identitatea și cultura națională. În concluzie, portretul robot al suveraniștilor, euroscepticilor și populistilor dezvăluie trăsături comune, precum „scepticismul față de influențele externe, apărarea suveranității naționale și critica față de elitele politice și economice”, dar și diferențe semnificative în ceea ce privește „prioritățile și abordările politice”.

Adrian Cioroianu este un istoric și om de stat român cu o bogată carieră academică și publică. Absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București, Cioroianu și-a continuat studiile în Canada, obținînd un masterat la Universitatea Laval din Quebec. Ulterior, și-a susținut teza de doctorat cu tema „Acest Ceaușescu care îi bîntuie pe români”.

A deținut funcția de decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București și a fost ministru de externe al României în perioada 2007-2008. În prezent, este director al Bibliotecii Naționale a României.