Asociația „Ține de noi”, împreună cu Fundația Hanns Seidel – România, în colaborare cu Asociația Română de Literație (ARL) și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași au organizat marți, 21 noiembrie 2017, în Sala „Ferdinand” a Universității, conferința intitulată „Reducerea analfabetismului funcțional”.

La manifestarea moderată de prof. dr. Liliana Romaniuc au participat prof. univ. dr. Mircea Miclea, psiholog și politician, fost ministru al Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu de la UAIC, prof. univ. dr. Carmen Crețu, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și dr. Ciprian Fartușnic, directorul Institutului de Științe ale Educației (ISE).

Conferința a avut ca subiect reducerea analfabetismului funcțional prin prisma propunerilor de soluții, ținînd cont de faptul că, în momentul de față, acesta este de 42% în România, față de Uniunea Europeană, în care este de 20%, iar pînă în 2020 va ajunge la 15%.

Evenimentul a început cu o scurtă prezentare a relației dintre abandonul școlar si analfabetismul funcțional. Subiectul a fost abordat din trei perspective: percepția profesorilor, părinților și elevilor. Prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu, a precizat că „pe primul loc se află motivația scăzută, aceasta avînd forme diferite. Pe cînd părinții spun că indiferența profesorilor duce la lipsa motivației. Elevii sunt de altă părere, afirmînd că notele mici sunt problema și de aici apare (…) neimplicarea lor”.


„Niciodată un ONG nu va putea rezolva problemele unei țări”

Prof. univ. dr. Mircea Miclea a apreciat, în cadrul conferinței, că reducerea analfabetismului funcțional la nivel național necesită politici, programe și acțiuni din partea Ministerului Educației Naționale (MEN). „Niciodată un ONG nu va putea rezolva problemele unei țări și nici nu e responsabilitatea unui ONG, e responsabilitatea Guvernului să răspundă la dorințele cerute de acesta”, a subliniat Mircea Miclea.

În perioada mai – iulie 2017, Asociația Română de Literație a invitat profesori, cercetători în educație, reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale cadrelor didactice, sindicatelor din învățămînt, instituțiilor de învățământ, organizațiilor non-guvernamentale implicate în educație să participe la audierea publică pe tema: „Credeți că alfabetizarea funcțională a elevilor din învățămîntul obligatoriu ar trebui să fie prioritatea MEN pentru perioada 2018 – 2020?”. Astfel, în urma procesului de audiere publică s-au desprins recomandări cu privire la inițierea unui program național de formare privind dezvoltarea competențelor de literație în rîndul elevilor, adresat tuturor profesorilor, indiferent de specialitate.
De asemenea, concluziile audierii publice au arătat că evaluarea învățării și performanței de sistem se poate efectua prin introducerea standardelor minime de literație pe care trebuie sa le atingă toți elevii, pe clase, cicluri de învățămînt, dar și prin introducerea corigențelor începînd cu clasa I și promovarea repetenției ca măsură de îndreptare și nu ca pedeapsă. O altă soluție este evaluarea nivelului de analfabetism funcțional la nivelul școlii folosind teste standardizate.

Program ARL aplicat în 30 de școli din județele Moldovei

A urmat prezentarea raportului întocmit în urma audierii publice, precum și rezultatele proiectului inițiat de ARL, „Citesc pentru a învăța”, care „va fi înaintat Ministerului Educației, Administrației Prezidențiale, cu speranța că se va întîmpla ceva”, după cum a subliniat prof. dr. Liliana Romaniuc.

Proiectul „Citesc pentru a învăța” a constituit primul program sistematic de formare în rîndul profesorilor din 30 de școli din regiunea nord-estică a României, în aria promovării competențelor de literație ale elevilor. Acesta s-a derulat în județele Iași, Neamț, Bacău, Suceava, Botoșani și Vaslui.

„Eu cred că principalul responsabil pentru situația în care suntem acum este modul în care funcționează sistemul educațional, nu familia, nici măcar gradul de sărăcie pe care îl avem”, a afirmat prof. dr. Mircea Miclea.

Prof. dr. Carmen Crețu a încheiat atrăgînd atenția profesorilor din învățămîntul preuniversitar că „folosesc tehnici de gîndire critică fără să-și pună întrebarea asupra modificărilor cognitive ale elevului. Altfel spus, nu sînt în stare să facă din greșeala elevului momentul în care el trebuie să construiască noi înțelesuri și să-l ajute să compenseze acel nivel”.

Potrivit statisticilor referitoare la rezultatele la evaluările internaționale (teste PISA, TIMSS, PIRLS), performanțele elevilor scad, trecînd de la un ciclu de învățămînt la altul.
Asociația Română de Literație este un organism ce susține dezvoltarea și promovarea programelor și proiectelor care conduc la îmbunătățirea serviciilor educaționale oferite de instituțiile de învățămînt.