Joi, 21 martie, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF Iași, prof. univ. dr. Ioan Stanomir a susținut conferința „Demnitate și tiranie în secolul XX. Cîteva reflecții”. Evenimentul a fost organizat în cadrul seriei Conferințele „Grigore T. Popa”.

În deschidere, dr. Richard Constantinescu, coordonatorul Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al UMF Iași, a explicat tema ce urma să fie abordată, amintind și de cartea scrisă de Ioan Stanomir – Mama. Un jurnal al dragostei și al despărțirii. Acesta a subliniat și interesul lui Ioan Stanomir față de Grigore T. Popa, despre care invitatul a susținut recent o conferință la Arad.
Prof. univ. dr. Ioan Stanomir și-a început prelegerea cu importanța lui Grigore T. Popa în spațiul românesc, dezvăluind faptul că acesta a avut parte de un sfîrșit atroce. „Pentru a avea o perspectivă asupra acestui sfîrșit, trebuie să avem o perspectivă asupra secolului XX”, a spus profesorul, sugerînd tema principală a conferinței – relația dintre demnitatea umană și tiranie, opoziția dintre statul criminal și oamenii curajoși, definind astfel secolul XX. Ioan Stanomir a mai subliniat ideea că secolul XX și cel care îl precede sînt asemănătoare și ilustrează aspecte despre totalitarism, curent bazat pe obsesia pentru o singură idee. „Demnitatea umană este unul dintre conceptele unificatoare ale secolului XX, afirmă unicitatea, natura sacră a ființei umane. Demnitatea umană este un concept- punte, care permite întîlnirea dintre mai multe ideologii”, a explicat vorbitorul.

Ioan Stanomir a făcut referire și la sfîrșitul Marelui Război , moment în care s-a născut ideea totalitară, explicînd cum această filozofie i-a afectat pe români, aducînd aminte de persecuțiile antisemite. Invitatul a făcut referire la publicistul Mihail Sebastian, care, prin jurnalul lăsat, a surprins drumul degradării umane. În plus, Ioan Stanomir a realizat o comparație între cele două tabere pe care românii le-au ales – unii s-au alăturat Uniunii Sovietice, precum Mihail Sadoveanu, în timp ce alții au ales să fie amicii Statelor Unite, spre exemplu, Grigore T.Popa. Ulterior, a propus să se realizeze un joc al imaginației: „O sală de tribunal unde se află Iuliu Maniu și Ion Mihalache, iar aceste personalități sînt invinuite că ar fi fost dușmani ai poporului prin manipulare”.

Invitatul a surprins în discursul său aspecte despre intelectualitatea feminină și a precizat că data de 8 martie nu reprezintă femeile, ci este o formă de propagandă ce a luat naștere în comunism. „Femeile au primit pe umerii lor două poveri, povara de a fi mamă într-un regim de persecuție și povara de a munci pentru a-și întreține familia. Femeile în comunism erau obligate să procreeze, pentru că națiunea română să crească”, a spus Ioan Stanomir, care a amintit prin ce orori au trecut femeile în perioada respectivă. Acesta a evocat numele a patru personalități: Alice Voinescu, Lena Constante, Monica Lovinescu, Doina Cornea și greutățile prin care au trecut, unele trebuind să se confrunte cu exilul, izolarea, mizeria fiziologică și cu înstrăinarea față de propria familie. „Tragedia a fost că Doina Cornea a crezut că luptă în numele unei țări care în realitate nu exista. Au crezut că există ceva necorupt în această societate și că putem să clădim pe baza acestui sîmbure necorupt”, a spus Ioan Stanomir.

În final, a accentuat egalitatea între femei și bărbați, spunînd: „Dacă este greu ca bărbat să faci față persecuției, pentru o femeie în comunism este de o mie de ori mai greu”. A punctat și importanța respectării prezenței feminine și faptul că bărbații ar trebui să înceteze abuzul verbal și fizic asupra femeilor.

Sfîrșitul conferinței a fost marcat de o sesiune de întrebări și de înmînarea unei diplome invitatului.

Ioan Stanomir este publicist, politolog, profesor de drept constituțional la Facultatea de Știinţe Politice a Universităţii din București, doctor în drept al Universității din București, licențiat în Litere al aceleiași Universități. Domeniile sale de cercetare sînt constituționalismul comparat, constituționalismul românesc, istoria comunismului, istoria ideilor politice (liberalism, conservatorism), dreptul internațional și drepturile omului.

Sursă fotografii: www.facebook.com