Circa 150 de persoane au participat vineri, 11 decembrie, începînd cu ora 10.00, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), la prelegerea „Ce preţ are astăzi libertatea? Libertate individuală şi responsabilitate civică în actualul context de securitate”, susţinută de Mihai-Răzvan Ungureanu, fost prim ministru al României şi în prezent profesor la Universitatea din Bucureşti şi director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE).

Alături de acesta a mai participat prof. univ. dr. Vasile Işan, rectorul UAIC. Au avut loc discuții despre drepturi, libertăţi, nivelul securităţii europene la momentul actual şi terorism.

„Securitatea statului echivalează cu securitatea fiecărui cetăţean în parte. Responsabilitatea civică în faţa problemelor de securitate în esenţă este condiţia afirmării libertăţii individuale. Fără responsabilitate civică riscăm să ajungem la scenariul războiului tuturor împotriva tuturor. Asumarea acestei responsabilităţi înseamnă acceptarea contribuţiei la viaţa societăţii şi conştientizarea legilor, fiind una dintre cerinţele afirmării libertăţii individuale. În absenţa acestora, unul dintre riscurile pe care ni le asumăm este acela de a renunţa la dreptul la viaţă”, a declarat Mihai-Răzvan Ungureanu.

Acesta şi-a continuat discursul printr-o întrebare, şi anume „pentru a fi în siguranţă, cîte drepturi trebuie să cedăm teroriştilor? Cedăm dreptul la a conserva moştenirea culturală a umanităţii, iar exemplul meu este modul în care sînt astăzi distruse monumentele Antichităţii. Apoi cedăm dreptul de a ne afirma ca indivizi şi dreptul de a face propriile alegeri.”

Ulterior, Mihai-Răzvan Ungureanu a completat „procesul globalizării internaţionalizează ameninţări cum ar fi proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul însuşi, schimbările climatice, catastrofele naturale sau crizele economice majore. Terorismul nu este o ameninţare nouă, dar a devenit un pericol pentru societăţile contemporane tocmai ca urmare a interconectării în mediile internaţionale.”

De asemenea, acesta a afirmat că terorismul internaţional din ziua de azi este mai modern şi nu mai implică un lanţ de comandă, astfel că „indivizii acţionează singuri, se autoideologizează şi se inspiră de la mesajele de radicalizare disponibile pe reţelele de socializare sau diferite moduri de comunicare din interiorul comunităţilor virtuale. În multe rînduri, comunicarea teroriştilor s-a făcut prin intermediul chaturilor din jocurile online.”

În plus, fostul premier este de părere că avansarea tehnologică nu este folositoare numai oamenilor de rînd, ci si teroriştilor care folosesc acum „noi modalităţi de comunicare pentru a camufla activităţile specifice. Pe lîngă atacurile soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, terorismul acţionează astăzi în mod insidios asupra conceptelor individuale de libertate.”

Mihai-Răzvan Ungureanu şi-a încheiat discursul afirmînd că „liberăţile civile limitează puterea statului asupra indivizilor şi garantează o sferă de acţiune în care fiecare cetăţean este liber să adopte propriile decizii atît timp cît acestea nu afectează libertatea celorlalţi. Uniunea Europeană s-a construit astăzi după secole de războaie religioase, iar diferenţa culturală şi înţelegerea ei înseamnă pacea. Raportul tensionat generat de husitism înseamnă război.”

Ulterior a urmat o sesiune de întrebări, de circa jumătate de oră, care au fost adresate de către cei din public. Întrebat cum vede rolul mass-mediei în povestea celor aflaţi în spatele terorismului, acesta a răspuns „expresia publică a mijloacelor de informare în masă are nevoie de specializare. Cunoaşterea nu trebuie privită ca un efort groaznic, ca o necesitate de ultimă oră, ca o performanţă. În clipa în care cunoaşterea este înţeleasă în necesitatea ei, atunci, evident şi rolul mass media devine important.”

Evenimentul face parte din cadrul conferinţei internaţionale „Dezvoltare Internaţională şi Democratizare”, aflată la a treia ediţie, organizată în perioada 10-11 decembrie, de UAIC, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Departamentul de Cercetare, Departamentul de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene.