În Aula Magna a Universității „Petre Andrei” (UPA) din Iași  s-a desfășurat joi, 16 decembrie, de la ora 13.00, evenimentul aniversar „Petre Andrei. 130 de ani de la naștere”. Moderatorii manifestării au fost prof. univ. dr. Doru Tompea, președintele Consiliului de Administrație al UPA din Iași și prof. univ. dr. Sorin Bocancea, rectorul UPA din Iași. Alături de aceștia s-au aflat și alți patru invitați, profesori care au contribuit la numărul omagial al revistei „Polis” – prof. univ. dr. Petre Dumitrescu, prof. univ. dr. Anton Carpinschi, istoricul Cătălin Turliuc și istoricul Florin Cîntic, directorul Arhivelor Naționale Române- Filiala Iași.

Prof. univ. dr. Doru Tompea a deschis evenimentul printr-o introducere legată de evenimentele din acest an care au celebrat nașterea savantului român, dar și de cele care vor mai urma. „Închidem azi manifestările aniversare ale Universității „Petre Andrei” din Iași, dar le vom continua și anul viitor, cînd se împlinesc 100 de ani de la nașterea rectorului fondator al Fundației Academice «Petre Andrei», profesorul Petru P. Andrei, fiul savantului Petre Andrei. Anul viitor, împreună cu domnul Sorin Bocancea, pe 29 iunie, de ziua Universității, vom lansa un volum cu referire la istoria orală a Universității «Petre Andrei» din Iași, într-un dialog cît se poate de provocator pentru mine”.

El și-a exprimat regretul trecerii în neființă a lui Petru P. Andrei, în februarie 2002, și regretul că acesta nu a mai trăit pînă la aniversarea sa, de pe 20 iunie, cînd președintele de atunci, Ion Iliescu, a aprobat legea de înființare a Universității „Petre Andrei” din Iași.

În continuare, prof. univ. dr. Sorin Bocancea a făcut o prezentare a numărului omagial al revistei „Polis”, mărturisind că a editat cu emoție textele foștilor săi profesori, din acest număr special și că i-a redescoperit, astfel, din nou. El a punctat, de asemenea, importanța lui Petre Andrei și, într-o notă de dezamăgire, cît de neglijată este opera acestuia. „De aceea, chiar prin interviurile pe care le-am luat, constat faptul că acest savant este insuficient prezentat în universitățile din România. Este suficient să ne uităm pe cuprinsul acestui număr, acestui dosar, și să vedem componentele operei sale. Dacă vrem să aflăm despre axiologia lui Petre Andrei vă recomand textul domnului profesor Tudor Ghideanu. Vreți să discutăm despre sociologia lui Petre Andrei, vă recomand textul domnului profesor Dumitrescu. De asemenea, o dimensiune mai puțin cunoscută a personalității lui Petre Andrei este apartenența la francmasonerie, despre acest subiect s-a ocupat domnul profesor Cătălin Turliuc”, a subliniat rectorul UPA. El a recomandat, din cele trei interviuri din numărul omagial, răspunsurile profesorului Angelo Chielli, care se ocupă de editarea în limba italiană a lucrării Fascismul, scrisă de Petre Andrei. Volumul va fi lansat anul viitor. „Italia, un stat cu un context istoric fascist pronunțat, nu știe că un român a scris, în anul 1927, despre această mișcare antidemocratică”, a mai spus rectorul UPA.

Prof. univ. dr. Petre Dumitrescu a vorbit despre savantul Petre Andrei, în corelație cu eseul pe care l-a semnat în numărul omagial al revistei „Polis”. În percepția sa, contribuția acestui erudit în domeniul sociologiei este „o capodoperă”. „În studiul pe care l-am trimis revistei «Polis», am pornit de la o idee esențială și anume că pentru Petre Andrei sociologia nu este o știință dintre celelalte științe sociale, ci este o știință fundamentală, esențială. Îmi aduc aminte că am citit cursul lui de Istoria filosofiei clasice germane, pentru că am predat și eu un asemenea curs, și trebuie să spun că este copleșitor. Claritatea de expunere este extraordinară. Aproape că nu am găsit în literatura noastră o manieră didactică de expunere a filosofiei germane”, a subliniat profesorul Dumitrescu.

Despre testamentul pe care Petre Andrei l-a lăsat celor patru copii ai săi înainte să se sinucidă a vorbit prof. univ. dr. Anton Carpinschi, care l-a caracterizat drept „un sfat sfîșietor al părintelui care a gustat din mărul rotund al politicii”. În același context, prof. univ. dr. Doru Tompea a amintit și de scrisoarea lăsată de Petre Andrei soției sale.

Prof. univ. dr. Cătălin Turliuc a evocat memoria lui Petre Andrei și a vorbit despre atitudinea de intelectual a acestuia, dar și despre apartenența sa la francmasonerie. „Poziția lui Petre Andrei în cadrul francmasoneriei a fost, ca și existența sa, una relativ vizibilă. Pentru că o parte din destinul tragic a fost și consecința apartenenței sale la marea lojă națională din România”, a menționat acesta. Textul semnat de Cătălin Turliuc în revista „Polis” reprezintă o completare a unui volum de o mie de pagini, pe care l-a redactat ilustrînd istoria francmasoneriei din Moldova istorică și care va fi publicat în luna ianuarie.

În final, istoricul Florin Cîntic, a punctat rolul pe care Petre Andrei l-a avut în spațiul românesc politic, dar și universitar. „Acest rol istoric, acest sfîrșit tragic, cum a fost deja de mai multe ori subliniat aici, este prezent în moștenirea pe care familia a lăsat-o Arhivelor Naționale din Iași. Aceste elemente, dincolo de forța lor documentară și emoțională, se înscriu într-un proiect mai mare, pe care Universitatea «Petre Andrei» l-a făcut, acela de a edita opera lui Petre Andrei”.

Petre Andrei a fost sociolog, filosof, profesor și om politic român, membru post-mortem (1991) al Academiei Române. Voluntar în Primul Război Mondial, a fost profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică.

Universitatea „Petre Andrei” din Iași a fost înființată în anul 1990, ca parte a Fundaţiei Academice „Petre Andrei”, o organizaţie non-guvernamentală, dedicată memoriei academicianului Petre Andrei. Aceasta a fost fondată de un grup de cadre didactice universitare, în frunte cu Petru P. Andrei, fiul savantului. În anul 2002, Universitatea a fost acreditată conform Legii 408/20 iunie 2002, ca instituţie de învăţămînt superior privată.

Sursă fotografii: www.facebook.com