Vineri, 24 februarie, la Biblioteca Academiei Române, Filiala Iași a avut loc dezbaterea „Economia în vremuri de război. Perspective istorice asupra unor realități contemporane”, la împlinirea unui an de la invazia rusă în Ucraina. În cadrul manifestării a fost susținut un ciclu de comunicări despre politica economică de război din perioada interbelică, dar și despre lupta marilor puteri economice ale lumii, în contextul războiului ruso-ucrainean. Moderatorii evenimentului au fost prof. univ. Liviu-George Maha, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEEA) din Iași și Alexandru D. Aioanei, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași.

În deschidere, prof. univ. dr. Liviu-George Maha a vorbit despre parteneriatul la nivel instituțional între FEAA și Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași,  „o comunitate științifică a economiștilor – care văd lucrurile într-un fel și cea a istoricilor – care vin cu altă perspectivă”.

El a povestit publicului despre importanța evaluării contextului geopolitic al ultimilor ani și a conflictului din spațiul ex-sovietic: „Ne gîndim care ar fi experiențele noastre înaintea acestui război, cînd am mai avut noi războaie aproape de România, cînd bunicii ori străbunicii noștri s-au confruntat cu o realitate pe care o simțim atît de apropiată”. „Simbolic a fost aleasă această zi, pentru că prilejluiește, sau creează un cadru întîlnirii dintre economie și istorie, în special justifică cum funcționează economia în vremuri de război, cum se interferează cele două sfere, care pentru unii ar părea total diferite”, a subliniat acesta.

„Diplomația, ca profesiune organizată, datorează la fel de multe intereselor comerciale, ca și celor politice. Principalele obiective ale diplomației au fost: cooperarea politică și menținerea securității, însă mutațiile care au survenit au condus la modificarea acestor obiective, determinînd o creștere a importanței relațiilor economice ”, a spus și drd. Cătălina Bratosin-Vasilache, specialistă în economie.

În continuare, prof. univ. dr. Vasile Ișan a consemnat cîteva dintre aspectele care au favorizat dezvoltarea și evoluția relațiilor economice internaționale după cel de-al Doilea Război Mondial.  „Din punct de vedere instituțional, acestea au fost discutate și stabilite la Conferința de la Bretton Woods din 1944. Acolo, au participat reprezentați din 44 de țări, în principal țările aliate occidentale, pentru a discuta implimentarea unui nou sistem monetar internațional, a unui sistem de comercializare și a unui cadru propice pentru dezvoltarea lumii sărace”, a subliniat profesorul Ișan.

Cercetătorul Paul Nistor a împărtășit publicului cîteva dintre ideile autorului american Alvin Toffler, despre viitorul războiului în următoarele trei decenii: „Autorul este cel care împarte lumea în civilizații de trei tipuri: primul val – bazat pe o civilizație agrară;  al doilea val – bazat pe o civilizație industrială; cel de-al treilea val – civilizația informațională, bazată pe noi tehnologii ”.

Un moment deosebit din cadrul evenimentului a fost discursul susținut de lect. univ. dr. Teodor Moga, care a argumentat teoria unui nou război rece: „Probabil nu a mai fost un moment atît de tensionant de la criza rachetelor din 1962, însă cu siguranță acum suntem ținuți pe jar mult mai mult”. Totodată, acesta a vorbit despre confruntarea ideologică care persistă încă de la debutul războiului rece și odată cu căderea Cortinei de Fier. „De la dizolvarea Uniunii Sovietice, în decembrie 1991, putem vorbi despre două viziuni antagonice, pe deoparte viziunea Occidentală – bazată pe respectarea valorilor democratice, drepturile omului, instituții, respectarea integrității teritoriale și pe de altă parte, sovietică – cea rusă, autoritaristă astăzi, a lui Vladimir Putin, lipsită de pluralism politic, bazată pe dominarea statelor mici. Ambele viziuni sînt încărcate de realpolitik, deci aceste viziuni persistă și astăzi”.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia cercetătorul Alexandru D. Aioanei, unul dintre moderatorii evenimentului, a răspuns curiozităților celor prezenți în sală.

Biblioteca Academiei Române, Filiala Iaşi a fost înființată în anul 1982, însă de-a lungul timpului aceasta a funcționat în cadrul unor instituții ieșene importante, precum clădirea fostei Academii Mihăilene și actuala clădire a Universităţii de Medicină şi Farmacie.