Ieri, 4 martie a.c., incepand cu ora 13.00, a avut loc o dezbatere petema “Podul de flori intre entuziasmul de moment si efectul de durata”. Evenimentul s-a desfasurat la Muzeul Unirii si a marcat implinirea a 21 de ani de la actiunea din 6 mai 1990 de pe malurile Prutului, ramasa cunoscuta inistorie drept “podul de flori”.

Alexandru Aioanei, coordonator al Cercului de Istorie Contemporana si moderatorul dezbaterii, a lansat de la inceput indemnul unei abordari “dintr-o perspectiva diferita” prin care sa se explice importanta evenimentelor petrecute acum 21 de ani la momentul actual. „Este necesar sa intre in dezbaterea mediului academic, mai prezinta interes acest eveniment pentru unistoric?”, i-a intrebat Aioanei pe cei doi invitati dr. Catalin Turliuc de laInstitutul de Istorie “A. D. Xenopol” si prof. univ. dr. Gheorghe Iacob de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iasi.

“In istorie nu se produc minuni”

Catalin Turliuc si-a prezentat mai intai evolutia rapoartelor sale personale legate de realitatea de peste Prut, amintindu-si de momentul podului de flori cand a trecut granita in Basarabia “cu sacul de carti in spate”, fara sa aiba nevoie de vreun act deidentitate. Apoi, acesta a facut referire la rapoartele Romaniei cu Republica Moldova, mai ales imediat dupa incheierea Razboiului Rece. “Daca sfarsitul Razboiului Rece a insemnat reunificarea pentru natiunea germana, pentru natiunea romana a insemnat constatarea existentei a doua state romanesti. Ne-aadus consacrarea unei realitati pe care unii romani o contesta”, a apreciat istoricul.

Pornind de la optiunea leadership-ului politic din Romania pentru integrareaeuroatlantica, acesta a subliniat diferentele dintre Romania si RepublicaMoldova: “republica este o forma de guvernamant, iar tara are o cu totul altavaloare”. Turliuc a atras atentia asupra faptului ca “exista o problemaidentitara care este miezul relatiilor dintre Romania si Republica Moldova”,iar aceasta are si o dimensiune personala. Astfel, chiar daca putem vorbi de “imbracarea unei identitati succesive”, “intre distinctia dintre moldovean si roman aparetensiune”.

“Daca romanii de peste Prut pot fi acuzati de ceva este duplicitatea, care vine din istorie”, a considerat Catalin Turliuc, avertizand totodata ca “realitatea de peste Prut este mai diversa si mai problematica decat credem. Basarabenii au interese prea mari si spirit national atenuat”. In acest context, concluzia istoricului a fost radicala: “Nu vad nicio sansa ca Republica Moldova sa intre in Uniunea Europeana in urmatorii 20 de ani. (…) Nu putem sa ne imbatam cuapa rece. In istorie se produc miracole, dar nu tin mai mult de trei zile. Minuni nu se produc”. La finalul interventiei sale, acesta atras atentia celor prezenti “Sa nu uitam, sa nu judecam fara sa intelegem si sa nu fim pasivi infata unei realitati pentru care la un moment dat vom fi trasi la raspundere”.

“Basarabenii au mai multe valori decat credem noi”

In contiunare, profesorul Gheorghe Iacob a sustinut ca din punctul lui de vedere, sunt sanse ca Moldova sa intre in Uniunea Europeana, pentru ca “e o problema de context”. “Eu cred ca sunt doua sanse: Moldova sa se apropie treptat de UE si Romania sa aiba o politica clara de sprijin a Moldovei”, a apreciat acesta. In acest sens, “in relatiile Romaniei cu Republica Moldova trebuie schimbata paradigma, abordarea fata de problema. Acesti 20 de ani au demonstrat cabasarabenii au mai multe valori decat credem noi. Ar trebui sa valorizam maimult acest lucru. E o chestiune de atitudine, nu se poate face prin tratat sauprin decret”, a subliniat profesorul.

Gheorghe Iacob a evidentiat faptul ca “la nivelul Uniunii Europene exista o dezbatere inprivinta identitatii. Problema identitara este foarte importanta”. De aceea,istoricul este de parere ca “ in afirmarea identitatii Romaniei in UE avem nevoie de sprijinul Basarabiei”. Iacob a marturisit ca “personal ca roman in Romania ma simt minoritar. In ultimii 20 de ani s-au luat multe decizii din perspectiva intereselor minoritare. Acum se iau decizii impotriva majoritatii. Basarabenii ne-ar putea ajuta in consolidarea majoritatii”, a explicat profesorul. Insa, Iacob considera ca acest lucru ar fi posibil, daca s-ar renunta la “atitudinea balbaita fata de Basarabia. Bucurestiul putea face mai mult daca avea o politica consecventa. S-a facut prea putin din parteaBucurestiului si a fortelor politice din Romania. Romanii ca popor si elitanoastra nu are o stategie pe termen lung”, a remarcat Gheorghe Iacob.

Unalt aspect atins de acesta a fost problema unirii Basarabiei cu Romania. “Daca s-ar fi facut un referendum, romanii nu ar fi vrut unirea Basarabiei cu Romania. Aceasta nu este un obiectiv si nu trebuie folosita ca sperietoare. Nu o doreste nimeni, nici basarabenii, nici romanii, nici rusii”, a apreciat istoricul. Inceea ce priveste relatiile dintre cele doua state pe viitor, trebuie “sa fim de un optimism realist si eficient”, a conchis Gheorghe Iacob.

Dezbaterea s-a incheiat cu o serie de interventii, opinii din partea publicului siintrebari. Evenimentula fost organizat de Cercul de Istorie Contemporana si Asociatia TinerilorRomani din Afara Granitelor (ATRAG), cu sprijinul Muzeului Unirii.

Simona Tutu