Miercuri, 3 aprilie 2019, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), a avut loc conferința „Despre cum ştim să fim împreună în România de azi. O lectură psihosociologică”, susţinută de prof. univ. dr. Alin Gavreliuc, de la Universitatea de Vest din Timişoara. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (FPSE), în colaborare cu Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (FSSP), fiind primul din cadrul proiectului „Conferințele FPSE”.

În sală au fost prezente aproximativ 200 de persoane, profesori și studenți de la diverse specializări. Întîlnirea a fost moderată de prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, din cadrul FSSP, și conf. univ. dr. Ștefan Boncu, decanul Facultății de Psihologie.

Alin Gavriliuc și-a început discursul subliniind faptul că va face referire la unele dintre cele mai importante probleme din domeniul științelor socio-umane. „Astăzi m-am gândit să vă vorbesc, cu orice risc, despre unul dintre cele mai inconfortabile adevăruri contemporane, pe care, mai ales noi, cei din științele sociale, ar trebui să îl acceptăm ”, a menționat acesta.

Primul punct al discursului său a fost încrederea interpersonală, pe care a numit-o „liantul între individ și comunitate”. Acesta a realizat o prezentare, bazată pe studii teoretice și practice, despre resursele încrederii și despre reciprocitatea acesteia în comunitate. Alin Gavreliuc a definit încrederea din interiorul societății ca fiind un factor esențial în realizarea capitalului social și economic și în sprijinirea democrației unui stat. „Putem avea toate achizițiile democratice dobîndite, toate formele democrației așezate într-o societate. Dacă acea societate este alcătuită din oameni care nu au încredere unul în altul, care își proiectează viitorul într-o manieră fatalistă, plină de suspiciune față de semeni sau de autorități, atunci acea societate este doar formal democratică”, a precizat acesta.
El a continuat prin a critica faptul că, deși în România există un capital de expertiză considerabil, acesta nu este niciodată consultat de cei care elaborează politici publice, fapt pentru care acestea nu reușesc să răspundă nevoilor societății.

După această incursiune, invitatul a analizat nivelul de încredere în spațiul românesc contemporan, apreciind că poporul român suferă de un „deficit major de încredere”. Analiza s-a bazat pe o serie de statistici realizate de organizația World Values Survey și de Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Conform acestora, nivelul încrederii generalizate în România este extrem de scăzut, societatea românească plasîndu-se, din acest punct de vedere, între Ghana și Cipru.
Alin Gavreliuc a prezentat în continuare o serie de cercetări proprii, menționînd că acestea au cuprins trei scenarii comportamentale diferite, care s-au desfășurat în Timișoara. În cadrul primului, un străin cere ajutorul pentru a ajunge la o anumită destinație. Experimentul a dovedit că aproape un sfert dintre subiecți au refuzat să ajute, iar procentul crește în funcție de apartenența regioanală a străinului. „Avem primul indicator factual al neîncrederii care guvernează lumea românească”, a subliniat invitatul.
Cel de-al doilea scenariu a cuprins situația în care o persoană îi împrumută bani alteia, pentru ca cel din urmă să realizeze o investiție. Cercetătorii au dorit să observe în ce măsură cel care a realizat investiția și a obținut profit este dispus să înapoieze suma primită sau o sumă mai mare. Studiul a dovedit 70% dintre subiecți aleg să nu înapoieze nimic, de unde rezultă faptul că, în România, relațiile bazate pe încredere sunt doar pretext pentru binele personal al fiecăruia.
În cazul celui de-al treilea experiment, scenariul cuprinde o persoană în vîrstă care pierde o bancnotă de 500 de lei. Scopul acestui joc experimental a fost de a observa dacă oamenii își însușesc sau nu acea sumă. 40% dintre subiecți s-au integrat în prima categorie, justificînd că bunăstarea personală este mai presus de cea a semenilor. „Felul în care te raportezi la cel de lîngă tine, care are nevoie de ajutor, este oglinda nivelului de încredere și reciprocitate dintr-o societate. Noi, românii, trăim într-o logică oportunistă”, a concluzionat Alin Gavreliuc.

În încheiere, invitatul a apreciat că actualele tipare comportamentale și mentale românești sunt o moștenire a regimului comunist. „Acum, ca și atunci, oamenii sunt convențional împreună, dar, în fapt, aceștia trăiesc în izolare și singurătate”, a adăugat acesta. Alin Gavreliuc a continuat prin a puncta existența în mentalitatea românească a unui „autism social”, din cauza căruia individul trăiește într-o lume proprie și refuză să se angajeze în orice fel de relație cu semenii sau cu autoritățile. Totuși, evenimentul s-a încheiat într-o notă pozitivă, menționând că poporul român a reușit să se solidarizeze și să rămînă unit, ori de cîte ori a fost animat de un scop comun. „Schimbarea este posibilă, noi românii am mai făcut-o de cîteva ori. O minoritate activă a fost capabilă să genereze un proiect și să producă o schimbare. Schimbarea presupune o cunoașterii a realității, mai ales a celei interpersonale. Trebuie doar să recompunem acest tablou al încrederii și speranței”, a precizat cadrul universitar. Drept suport, au fost proiectate o serie de imagini din perioada Primului Război Mondial, a Revoluției din 1989 sau de la protestele de stradă din februarie 2017.

Alin Gavreliuc este profesor la Facultatea de Psihologie și Sociologie, din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Este autorul a opt cărți ca unic sau prim autor și coautor sau coordonator al altor patru volume. A publicat peste 50 de articole în reviste și volume de specialitate din țară și străinătate, inclusiv în cele mai relevante jurnale din lume în domeniul psihologiei interculturale (Journal of Cross-Cultural Psychology) și psihologiei sociale (Journal of Personality and Social Psychology). Este membru al Asociației Internaționale de Psihologie interculturală – IACCP (International Association for Cross-Cultural Psychology) și președinte executiv al Societății Tinerilor Universitari din România.

„Conferințele FPSE” este un proiect inițiat de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației care își propune să aducă lunar în atenția publicului ieșean discursul unor personalități din domeniul psihologiei și sociologiei din diverse medii universitare.