Vineri, 18 octombrie, în Sala „B.P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași a avut loc proiecția filmului documentar „Românii ne spun ruși, rusii ne spun țigani”, realizat de jurnalistul Pavel Lucescu, editorialist la „Ziarul de Iași”, și echipa de producţie Blue Lemon. Filmul are la bază mărturiile a 10 cetățeni obișnuiți din Republicii Moldova, de diferite vîrste, proveniți din diferite medii sociale și reflectă impresiile sincere pe care moldovenii le au atît despre români, cît și despre ruși.

La eveniment au participat Ovidiu Nahoi, redactor-șef RFI România, numeroase personalități ale Iașului, cadre didactice, cercetători, jurnaliști, dar și foarte mulți studenți. Au fost prezente, de asemenea, și personalități din Republica Moldova.

Înainte de proiecție, Pavel Lucescu a explicat că realizarea acestui documentar s-a datorat atît unor experiențe personale trăite în Republica Moldova, cît și dorinței de a demonta niște mituri și stereotipuri. „Lucrînd o perioadă în Republica Moldova, am sesizat o atitudine a moldovenilor față de români, diferită de ceea ce știm cu toții aici, în România. Am observat o anumită suspiciune pe care ei o aveau față de mine. Am început să discut cu oameni simpli, diferiți, în diferite locuri mai neconvenționale, la o cafea sau la o bere, după cum veți vedea”, a explicat jurnalistul.

Prima parte a documentarului a avut o durată de aproximativ 30 minute și a ilustrat părerea celor 10 cetățeni moldoveni față de România, ca țară și față de români, dar și atitudinea față de unire și față de Uniunea Europeană.

În partea a doua s-au decantat impresiile protagoniștilor despre apropierea față de Rusia și de limba rusă, pe care o vorbesc cu ușurință, dar și despre conflictul dintre generații în Republica Moldova.

Evenimentul s-a finalizat cu o dezbatere pe marginea documentarului, moderată de lect. univ. dr. Alexandru Lăzescu.

Venită din Republica Moldova special pentru acest eveniment, jurnalista Angela Aramă a recunoscut că ea nu s-a regăsit ca prototip de personaj în acest documentar. „Oameni ca mine sunt mulți, din familii care au fost decimate de istorie – jumătate de familie în România și jumătate în Basarabia”. Aceasta a încurajat autoritățile române să conceapă o serie de proiecte eficiente, care să unească empatic locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului. „Basarabia nu este o  grădină zoologică, în care să ne uităm și să vedem ce animale mai sînt acolo”, a mai spus Angela Aramă.

În aceeași idee, Ovidiu Nahoi a menționat că Basarabia se confruntă cu rupturi civilizaționale și cu probleme de identitate și a subliniat că „doar dacă vom accepta diversitatea și că Basarabia chiar este România, vom avea și unirea”.