Joi, 15 martie, la Librăria „Orest Tafrali” din incinta Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), a avut loc lansarea volumului Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, de Petru Caraman, o ediție îngrijită de Livia Cotorcea.

Cartea cuprinde lucrări de rusistică și de slavistică risipite prin diverse publicații, precum și unele inedite, aparținînd profesorului Petru Caraman, etnolog, slavist şi lingvist de prestigiu și un cunoscător profund al culturii populare sud-est europene. Pe lîngă scrierile publicate postum ale lui Petru Caraman, Livia Cotorcea a introdus în volum și cîteva informații despre studiile rusești sau note de subsol referitoare la profilul scriitorului Aleksandr Pușkin.

Evenimentul a început cu o scurtă prezentare a volumului și cu o mică biografie a slavistului Petru Caraman, „savant care a trebuit să înfrunte regimul comunist cu mîndrie și cu fruntea sus”, pentru că acesta a fost expulzat din Universitate, în perioada comunistă.

Alături de editorul cărții, Livia Cotorcea, au fost invitați să vorbească despre volum prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru și prof. univ. dr. Sorina Bălănescu.
Pe rînd, fiecare dintre cei trei invitați au prezentat atît conținutul volumului, cît și date din viața profesorului Caraman.

Prof. univ. dr. Sorina Bălănescu a apreciat că „dacă e să vorbim de cartea acesta, trebuie să ne ridicăm în picioare, pentru că nu este o carte oarecare, ci este una monument, o carte care îl intimidează pe cel care se apucă s-o citească”.
Sorina Bălănescu s-a întreabat, apoi, dacă Petru Caraman prin „inocența lui îngerească”, era conștient de valoarea sa. Răspunsul la această întrebare a fost chiar un citat din preambulul cărții, în care slavistul povestește o întîmplare din 1961, cînd încerca să ceară Consiliului de Miniștri o ultimă șansă să fie reîncadrat în Universitate: „Ca om de știință cred că am dat țării mele și voi mai da anumite contribuții de specialitate pe care nimeni din generația mea nu le-a mai adus și nu le-ar mai putea aduce. Ca profesor, mi-am consacrat carierei toate puterile mele de muncă”.

„Biblie pentru slaviști”

„Petru Caraman avea știința de a învăța limbi străine cu multă rîvnă și într-un timp foarte scurt. Cunoștea toate limbile slave”, a subliniat Sorina Bălănescu.
Aceasta a vorbit apoi despre scriitura de talent pe care o stăpînea Petru Caraman, despre disciplina sa în scris și despre faptul că înainte de a fi slavist, el s-a considerat etnolog.
„Și-a rînduit cu grijă scrierile în plicuri, le-a clasificat astfel încît truda celor care au dorit să alcătuiască acest monument, o biblie pentru slaviști, a fost cu mult ușurată, pentru că știai exact ce și unde e de găsit, unde se completează acele texte, unele de o respirație mai scurtă și altele de una mai lungă, într-o operă într-adevăr monumentală”, a completat Sorina Bălănescu

La rîndul său, prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru și-a început discursul despre Caraman menționînd că se împlinesc exact 90 de ani de cînd acesta își lua doctoratul la Universitatea din Cracovia, cea mai importantă la vremea aceea din această parte a Europei, cu cei mai importanți savanți cu care acesta s-a format. De asemenea, profesorul a subliniat faptul că Petru Caraman are publicate postum 16 volume și că „a scris cît o instituție”.

„A fost Caraman slavist sau a fost Caraman etnolog?”. Profesorul Ion H. Ciubotaru a încercat să lămurească lucrurile, amintind că Garabet Ibrăileanu și Alexandru Philippide au vrut să îl oprească la catedră, ca asistent, dar el s-a dus să-și urmeze destinul, iar destinul lui era cultura populară.

Profesorul Ciubotaru a povestit că atunci cînd l-a întrebat pe Caraman de ce nu întoarce la slavistică, acesta a răspuns: „Dragul meu, din slavistică eu mai am doar niște epave și nu mă întorc la ele, că mă doare sufletul cînd mă gîndesc ce am avut si ce a rămas”. „Aceste epave le-am scos eu din cîteva sute de mii de pagini și au rezultat vreo două mii de pagini de epave, fel de fel de fișe, însemnări, cursuri, iar colega Livia Cotorcea a venit și a luat aceste epave și le-a turnat în volumul pe care ni-l înfățișează astăzi”.

„Cînd editam cartea, mă simțeam ca un căutător de aur care a dat peste un filon extraordinar”

Ultimul vorbitor a fost chiar Livia Cotorcea, cea care s-a îngrijit de scrierile lui Caraman publicate în acest volum. Aceasta a apreciat că profesorul Caraman n-ar fi putut fi un mare etnolog, dacă nu era slavist. „Cînd editam cartea, mă simțeam ca un căutător de aur care a dat peste un filon extraordinar”, a spus Livia Cotorcea.

Editorul a explicat că a dat subtitlul cărții Lecții, studii, articole, recenzii, documente tocmai pentru că la Petru Caraman toate lecțiile se transformau într-un studiu și simțeai astfel că pe profesor l-a interesat cu adevărat problema pe care o studia. „Acesta a avut o gîndire pe cît de strictă, pe atît de năvalnică. Adică avea o sete de a învălui obiectul, o iubire pentru texte, pe care le cerceta din toate direcțiile”.

Spre final, Livia Cotorcea a menționat că aceste scrieri ale lui Caraman despre poporul si cultura noastră românească trebuie să rămînă, ca „studenții care sunt aici, de față, să poată medita, dacă vor avea șansa să pună mîna pe o carte din aceasta. M-am gîndit întotdeuna la voi, la studenți, la cum este să aveți așa o carte în față, pentru că noi nu am avut-o, și cum este să vă pun la dispoziție imagini din marile cărți ale rușilor și cărțile religioase sau mostre din cele două alfabete pe care le-au folosit slavii”.

La sfîrșitul evenimentului a avut loc o tragere la sorți, o studentă la Litere, prezentă în public, primind un volum oferit de Librăria „Orest Tafrali”. De asemenea, prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru a anunțat că în curînd va publica, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cel de-al 16-lea volum din opera lui Caraman, intitulat Restituiri etnologice, care va cuprinde recenzii, articole și comentarii inedite ale slavistului.

Petru Caraman (1898-1980) a fost etnolog, slavist şi filolog de prestigiu. În 1991 a devenit membru post mortem al Academiei Române. Petru Caraman a fost un bun cunoscător al culturii populare sud-est europene și s-a impus definitiv în slavistica europeană ca unul dintre cei mai mari specialiști.

Livia Cotorcea, editorul prezentului volum, este profesor universitar, autor de cărți, studii și articole privitoare la cultura și literatura rusă, la probleme de teoria literaturii, de poetica și stilistica textului literar, traducător, nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru traducere pe 2011 și 2014, deținător al Premiului Academiilor Rusă și Ucraineană pe 2012 și al Premiului USR, Filiala Iași, „Irina Mavrodin“, pe anul 2014. A publicat studii și articole în reviste de prestigiu din țară și din străinătate și este autoarea a numeroase cărți.

Fotografii: Elora Simionescu