Departamentul de Cercetare și Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a organizat vineri, 6 decembrie conferința „Dezvoltare internațională și democratizare”. Aceasta a avut loc în Aula Magna „Mihai Eminescu” a UAIC și s-a desfășurat sub forma a două prelegeri susținute, pe rînd, de E.S. Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în România și de istoricul și politologul Annie Ute Gabanyi. Prima s-a numit „Noi sîntem poporul! Ce Europă dorim astăzi pentru copiii noștri? 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului”, iar cea de-a doua a fost intitulată „Revoluția română în context geopolitic”.

După o scurtă introducere făcută de conf. univ. dr. Alexandru Muraru, președintele Comitetului științific și organizatorul conferinței, a urmat discursul prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC. Acesta s-a concentrat pe o suită de momente istorice decisive pentru România, de la Unirea Principatelor Române în 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, pînă la instaurarea regimului comunist. „Poporul român a avut și are un pilon evolutiv spre unitate, spre libertate, spre democratizare. Decisiv a fost momentul 1859, momentul în care un ieșean, Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor pentru cele două părți de la momentul respectiv, care au format România modernă a pornit pe drumul fără de întoarcere, a stabilit capitala la București, lăsînd în urmă Iașul, capitală culturală, lăsînd în urmă universitatea în care ne aflăm, prima universitate modernă a României”, a subliniat rectorul UAIC. În finalul alocuțiunii, acesta a făcut referire la valorile europene pe care românii trebuie să și le însușească și la aspirația spre europenizare.

Prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, prorector UAIC, a vorbit apoi despre legătura existentă între anumite state, datorită istoriei comune. Totodată, s-a referit metaforic la „Zidul Berlinului” și la raportul pe care universitatea trebuie să îl stabilească cu studenții săi.

„Conferința de azi este dedicată în primul rînd studenților, care au învățat în școală despre regimul comunist, care au aflat de la părinți adevărul despre evenimentele din 1989. Pentru a construi un viitor mai bun, mulți părinți au plecat în străinătate și mulți dintre studenții noștri de azi au crescut cu părinții departe de casă. De aceea, universitatea devine locul în care trebuie să fim atît profesori, cît și tutori, mentori sau sfătuitori. Universitatea este locul în care nu trebuie să existe un «Zid al Berlinului» între profesori și studenți”, a declarat prorectorul UAIC.

În discursul său, prof. univ. dr. Conțiu Tiberiu Șoitu, decanul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, a amintit de efectul de domino al revoluțiilor din 1989 din statele de pe continentul european, care „au avut impact în lunile și anii imediat următori asupra unor regimuri precum cel din Africa de Sud, regimurile din Argentina, Indonezia, Coreea de Sud”.

Uniunea Europeană, „un proiect de pace fără precedent”

Ambasadorul Germaniei în România, E.S. Cord Meier-Klodt, a subliniat, chiar de la începutul prelegerii sale, că „astăzi, la exact 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, nu există nicio responsabilitate mai importantă pentru noi, europenii decît încercarea de a apăra unitatea acestui proiect de pace fără precedent istoric, Uniunea Europeană. Mai mult decît atît, sînt convins că trebuie să luptăm pentru această unitate cu aceeași energie și determinare cu care oamenii din Europa de Est, din Polonia, din Cehoslovacia, din Ungaria, din Germania și de aici, din România au luptat pentru eliminarea Cortinei de Fier”.

Discursul său a fost centrat pe o fabulă despre politicienii de ieri și de azi, asemănați cu vulpile și aricii. Ambasadorul a afirmat că el însuși este un „arici” și că face prin aceasta referire la eseul lui Isaiah Berlin, „The Hedgehob and the Fox”, „Ariciul și vulpea”, din 1953. În renumitul eseu se spune că vulpea cunoaște multe lucruri, în vreme ce ariciul cunoaște un singur lucru, însă unul însemnat. „Este vorba aici despre oamenii care se simt atrași cu precădere de diversitatea lucrurilor și de cei care caută proritar punctul central al sistemului de coordonare, adică, aricii”, a explicat E.S Cord Meier-Klodt. Acesta a continuat cu un exemplu din spațiul german. A amintit de personaje precum Konrad Adenauer, nevoit să fie „vulpe„ în viața politică, însă rămas cel pe care l-a ghidat în permanență acest obiectiv central: eliminarea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei.

În ultima parte a conferinței, dr. Annie Ute Gabanyi, istoric, politolog, jurnalist și-a suținut prelegerea despre „Revoluția română în context geopolitic”.

„Cornel Porumboiu se întreba: «A fost sau n-a fost revoluție?». Bineînțeles că a fost. O revoluție înseamnă o schimbare totală, o revoluție a tuturor domeniilor unei societăți, iar acest lucru s-a întîmplat. Nu este necesar să curgă sînge, dar, dacă doriți, în România a avut loc revoluția cea mai revoluționară, pentru că a curs și sînge”, a spus dr. Annie Ute Gabanyi.

Aceasta a vorbit pe larg și despre ce a însemnat căderea Zidului Berlinului și a oferit detalii legate despre ce a mai rămas fizic din celebrul zid.

Conferința internațională de științe politice „Dezvoltare internațională și democratizare” a ajuns la a VII-a ediție, anul trecut invitatul special fiind pe Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România.

Cord Meier-Klodt are studii universitare în romanistică, filosofie, pedagogie în Hamburg și Paris. A intrat încă din anii ’80 în Serviciul diplomatic federal și a deținut poziții înalte în cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe German. Este Ambasador al Republicii Federale Germane în România din ianuarie 2017.

Annie Ute Gabanyi este istoric, politolog, jurnalist, cercetător politic și activează în Germania. Activitatea sa științifică este axată pe teme ca Războiului Rece, Revoluția română din 1989, dar și pe probleme curente de geostrategie din zona Europei Răsăritene. A fost analist și șef al secției de cercetare pentru România în cadrul Radio Europa Liberă. A lucrat ca cercetător asociat al Institutului German pentru studii internaționale și securitate de la Berlin.