Marți, 3 martie, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) a avut loc conferința „Matematica și oportunitățile sale pierdute”, susținută de academicianul Viorel Barbu. Aceasta face parte din seria Conferințelor „Grigore T. Popa” inițiate de UMF Iași și este prima conferință susținută în anul 2020. În sală au fost prezenți atît studenți, cît și profesori ai UMF, dar și cadre didactice de la celelalte universități ieșene.

În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF, l-a prezentat pe invitat, reamintind publicului că acesta a fost președinte al filialei Iași a Academiei Române, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și președintele Institutului de Matematică „Octav Mayer” din Iași.  De asemenea, „academicianul Viorel Barbu este al doilea român care a predat la o prestigioasa universitate britanică – «Cambridge», după Grigore T. Popa”, a subliniat rectorul UMF.

Potrivit matematicianului Viorel Barbu, seria de conferințe „Grigore T. Popa” reia o tradiție veche, junimistă, a prelegerilor publice în Iași. Acesta a menționat că nu dorește să facă „o conferință de matematică, ci o conferință despre matematică, ca știință și ca parte a culturii”.

A urmat o scurtă trecere în revistă a evoluției matematicii, începînd din Grecia antică și pînă în secolul al XX-lea. „Matematica este prima știință a civilizației moderne care a rămas ca atare încă din Antichitate, adică nu s-a schimbat, nu și-a revizuit conceptele, ci doar a evoluat”, a apreciat vorbitorul, adăugînd că matematica a avut un rol determinant în revoluțiile științifice care s-au produs de-a lungul timpului.

Oportunitățile pierdute ale matematicii

Primele două oportunități pierdute ale matematicii despre care academicianul Viorel Barbu a vorbit au fost atribuite unor mari matematicieni – Apollonius, cel care a descris pentru prima dată conicele (n.r. – conica este curba care se obține prin intersectarea unui plan cu un con) din punct de vedere matematic, și Arhimede, care este considerat cel mai mare matematician al timpului său. Conferențiarul a explicat cum, deși Apollonius a descoperit conicele în anul 200 î.e.n, acestea au fost justificate, matematic, abia după 1.800 de ani. În cazul lui Arhimede, academicianul a explicat că acesta a descoperit cum se pot calcula ariile și volumele, printr-o metodă care astăzi intră în calculul integral, dar care, de asemenea, nu a fost fructificată la timp.

O altă oportunitate pierdută a matematicii a fost descoperirea Teoriei relativității cu 30 de ani mai tîrziu. Academicianul Viorel Barbu a explicat cum, în anul 1870, matematicianul James Maxwell a publicat ceea ce astăzi numim ecuațiile Maxwell, care au rămas însă neobservate pînă cînd, 30 de ani mai tîrziu, Einstein a descoperit cu ajutorul acestora Teoria relativității.

Matematica în secolul XXI

Academicianul Viorel Barbu a încheiat conferința printr-o discuție despre felul în care matematica a fost și este prezentată în școli, licee și universități. „Profesorii au găsit un mod de a comunica matematica într-o manieră formalistă, riguroasă, care a îndepărtat copii și studenții de această disciplină”, a apreciat acesta. De asemenea, a menționat și că unul din cele mai importante motive pentru care matematica a pierdut anumite ocazii de a-și impune teorii, mai ales în perioada modernă, a fost o lipsa de comunicare între matematicieni și fizicieni și chiar între matematicieni și matematicieni.

Conferința „Matematica și oportunitățile sale pierdute” este a douăsprezecea conferință din seria Conferințelor „Grigore T. Popa” de la UMF Iași. În cadrul acestei serii au mai susținut conferințe și personalități precum: Radu Paraschivescu, Florin Cîntic, Stelian Tănase și Alex Ștefănescu.