În Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași a avut loc marți, 26 noiembrie, de la ora 18.00, evenimentul „Folclorul din Cărți”, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (UNAGE) din Iași, Consiliul Județean Suceava și Centrul Cultural Bucovina.  În cadrul acestuia, etnomuzicologul dr. Constanța Cristescu, de la Centrul Cultural „Bucovina”, a susținut o conferință pe tema folclorului românesc și a prezentat publicului ieșean două volume de cîntece românești vechi, culese, la începutul secolului trecut, de învățătorul bucovinean Alexandru Voevidca, însoțite de un CD de colinde vechi din Bucovina, interpretate de formații de amatori. Apoi, studenții UNAGE din Ansamblul vocal-instrumental „Floralia”, coordonat de conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă, și cei din Ansamblul folcloric „Theodor T. Burada”, dirijat de conf. univ. dr. Ciprian Chițu, au interpretat o suită de melodii folclorice din culegerile lui Alexandru Voevidca.

În conferința pe care a susținut-o, etnomuzicologul Constanța Cristescu a vorbit publicului despre semnificația ideii de folclor în trecut și astăzi. „El, creatorul de folclor, a cîntat pentru sine, nu pentru scenă, nu pentru titluri, astfel încît anonimatul era trăsătura fundamentală a folclorului și acest fapt datorită calității extraordinare și simplității oamenilor care îl creau și îl cîntau”, a descris Constanța Cristescu izvoarele autentice ale folclorului.

Apoi, a conturat profilul celui care a fost unul dintre marii culegători de folclor din Bucovina, precursor al etnomuzicologiei, Alexandru Voevidca, decedat în 1931. Totodată, aceasta a explicat publicului diferențele dintre folclor și muzică populară, oprindu-se și asupra modului în care este adus azi folclorul în atenția publicului. „Funcționalitatea inițială a folclorului s-a modificat, pentru că actualmente cultura autentică este cultură de festival, cu funcționalitate scenică, spectaculară. Dacă te duci în sate să cauți cîntece, e vai-vai. Imediat, oamenii găsesc sursa: internetul. Interpreții de azi au școală, își cultivă vocea, învață notele muzicale”, a adăugat Constanța Cristescu.

După ce aceasta și-a încheiat pledoaria despre însemnătatea folclorului din cărți, „ca document cultural și istoric, ca sursă de procurare a repertoriului pe care tinerii vor să îl cînte pe scene”, atît conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă, cît și conf. univ. dr. Ciprian Chițu și-au exprimat cîteva idei referitoare la simbolistica folclorului. „Într-o lume contemporană, folclorul înseamnă doar prelucrări și compoziții, unele mai inspirate decît altele […]. În lumea de care pomeneam, apare din Țara de Sus muzicologul Constanța Cristescu, printre ultimii mohicani pasionați de folclor adevărat, nu de muzică populară”, a subliniat conf. univ. dr. Ciprian Chițu.

În a doua parte a evenimentului, de la ora 19.00, ansamblul „Floralia”, dirijat de conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă, a interpretat o suită de cîntece ceremoniale de nuntă, un cîntec funebru și un cîntec ritual de cătănie, culese de Alexandru Voevidca. Alcătuit din șapte fete, șase băieți și cîțiva instrumentiști, ansamblul a încîntat publicul, transpunîndu-i pe spectatori în lumea rurală de altădată, în care se auzea zvon de bucium și de fluier. Apoi, pe scenă a urcat Ansamblul folcloric „Theodor T. Burada”, alături de conf. univ. dr. Ciprian Chițu. Soliștii și instrumentiștii ansamblului au interpretat mai multe melodii, încheind concertul cu o suită nupțială – aranjament pentru orchestra populară mare de Ciprian Chițu, după melodii culese de același Alexandru Voevidca.

Credit foto: Otilia Bălinișteanu