Vineri, 11 noiembrie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași (BCU), s-a desfășurat conferința intitulată „Știința și Cultura”, susținută de academicianul Bogdan C. Simionescu.  Conferința a încheiat suita de evenimente ce marchează, în acest an, celebrarea Zilelor BCU. La eveniment au participat personalități ale vieții publice și academice, bibliotecari, cercetători, studenți și iubitori de carte.

În deschidere, conf. univ. dr. Ioan Milică, directorul general al BCU, a vorbit despre importanța și rolul pe care îl au bibliotecile. „Sînt laboratoare ale conștiinței. În aceste medii se plămădește personalitatea umană, se cizelează gîndirea, se rafinează emoțiile, se îmbogățește imaginația. Aici știința și cultura trăiesc nedespărțite, în aceste tezaure de idei”, a menționat acesta. El a mai vorbit despre activitatea culturală și științifică a bibliotecilor cu profil academic, care se conturează „la întîlnirea dintre tradiție și inovație”, biblioteca fiind „o oglindă paradoxală a umanității, pe cît de durabilă, pe atît de fragilă”.

Manifestarea a continuat cu prelegerea academicianului Bogdan C. Simionescu despre falsa antagonie între știință și cultură. „Cultura nu are legătură cu știința. Nimic mai fals decît această afirmație. Oamenii de știință adevărați, cei care au ajuns în top, sînt, în primul rînd, oameni de cultură”, a subliniat acesta.

În cadrul conferinței, academicianul a explicat, definit și diferențiat conceptele „știință” și „cultură”. „Știința este văzută ca ceva care se supune logicii, se supune experimentului, se supune instrumentului matematic, nu are nimic sentimental în ea. Cultura, în schimb, este văzută pentru manifestările ei artistice. Nu există reguli în cultură, nu există decît sentimente care nu trebuie explicate, nu există legi care să îngrădească și nu există nici un fel de raport”.

Discursul a surprins și momentele cheie din istorie care au revoluționat evoluția științei și culturii – declanșarea revoluției industriale, apariția primelor motoare cu aburi, mecanizarea, dar și explozia informațională. Acesta a dat apoi exemplul lui  Leonardo da Vinci. „Da Vinci, de care toată lumea a auzit, a fost și pictor, a fost și sculptor, a fost și diplomat, a fost și inginer, a fost și inventator, a fost și cartograf, a fost și muzician. El a fost un om de știință care e un om de cultură și un om de cultură care e om de știință. Un amestec de discipline tehnice și de idei”.

La finalul conferinței, academicianului Bogdan C. Simionescu a povestit despre personalitățile române care au avut o legătură puternică cu știința și cultura: fizicianul Ștefan Procopiu, chimistul Radu Cernătescu, biologul și omul de știință american de origine română George Emil Palade. El și-a exprimat regretul că marele biolog român nu a fost apreciat la justa sa valoare. „George Emil Palade a obținut un Premiu Nobel, din păcate nu României, ci Statelor Unite. Nu e vina lui, e vina noastră”.

Evenimentul s-a încheiat cu acordarea diplomelor de onoare a instituțiilor partenere care sprijină constant BCU.

Anual, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” și Fundația Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” organizează o serie de manifestări culturale menite să omagieze excelenţa profesională şi continuitatea academică.

BCU Iași a fost înființată în 1835, fiind cea mai veche bibliotecă universitară și una dintre cele mai importante biblioteci din România.