„Cauza pentru care nu va putea functiona noua lege a educatei este ca modul in care ea este construita presupune o conducere bicefala, e de parere rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”. Profesorul Vasile Astarastoae sustine ca aceasta se aseamana in prezent cu” un copil cu doua moase care ramane cu buricul netaiat”. Vina pentru nefunctionarea ei apartine mentalitatii politicienilor din Romania, care sunt obisnuiti sa politizeze pana si invatamantul preuniversitar. Astfel, in opinia acestuia, noua lege a educatiei va amputa autonomia universitara, prin modul de alegere a rectorului, impiedicand astfel dezvoltarea universitatilor pe termen lung. In plus, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie e vehement cand vorbeste despre punctele slabe ale proiectului de lege al Educatiei, spunand ca acesta „siluieste limba romana”.

Toti spun ca noul proiect nu e bun. De ce nu e bun, domnule rector?

Eu am avut o pozitie mai moderata, desi s-a spus sa nu politizam un proiect atat de important. El a fost politizat incepand de la presedintele tarii si terminand cu toti cei care comenteaza, iar actuala dezbatere si-a pierdut caracterul de dezbatere, este o confruntare la baioneta in care sunt doua tabere: unii care spun ca este foarte prost si altii care spun ca este perfect. Atat ministrului Funeriu cat si rectorilor le-am spus pozitia mea asupra invatamntului universitar (nu m-am aplecat si asupra celui preuniversitar) ca are si lucruri bune si foarte bune, dar are si lucruri rele.

Putem spune ca va iesi ceva constructiv?
Intr-o batalie la baioneta si pe aceasta natura conflictuala si litigioasa, va iesi un proiect foarte prost, atat timp cat nici una dintre parti nu are disponibilitatea de a recunoste lucrurile bune sau lucrurile rele.

Spuneati ca proiectul are si unele lucruri bune. Care ar fi acestea?

Din punctul meu de vedere, ce este bun este ca s-a introdus o rigoare in ceea ce priveste doctoratele si cercetarea stiintifica, este un lucru foarte bun ca finantarea se va face pe cicluri, pe cohorta, si nu se va mai face pe studenti ceea ce obliga, mai ales in perioada de criza, sa scazi calitatea invatamantului. Este foarte bun, pentru ca universitatile vor fi ierarhizate in functie de performante.

„Autonomia universitara este amputata”

Si atunci care sunt lucrurile care nemultumesc conducerile universitatilor?

Lucrurile care sunt discutabile si care creeaza un pericol pe termen lung pentru invatamantul superior sunt definirea autonomiei universitare. La modul in care este definita autonomia universitara este amputata, este o supra-reglementare pe anumite domenii, care va impiedica pe termen lung dezvoltarea universitatilor. De asemenea un lucru ingrijorator este faptul ca nu este definita libertatea academica. Autonomia universitara trebuie sa existe si pe hartie. Ea cand a fost infiintata a fost ca un instrument de protejare a libertatii academice, ori s-a pierdut acest caracter. Iar in proiectul de lege numai o simpla afirmatie la libertatea academica, fara sa defineasca ce este, va introduce pericolul abuzului, va introduce pericolul politizarii universitatilor.

Credeti ca in unele locuri ele nu sunt deja politizate?

Nu spun ca in unele locuri ele nu au fost deja politizate, dar acum va fi la nivel institutional, si de asemenea va constitui o frana pentru dezvoltarea universitatilor.

Ne puteti da exemple in acest sens?

De exemplu, pe hiperreglemntare spune ca universitatile mai putin performante vor fuziona cu cele prformante. Este o incalcare a autonomiei universitare, pe de o parte, si personal spun, de ce sa ma incarc cu o universitate neperformanta care sa ma traga in jos? Trebuie lasata aceasta fuziune la libertatea universitatii, pentru ca daca doresc sa fuzionez, eu doresc sa fuzionez cu o universitate la fel de performanta ca si mine. Pentru ca altfel, va trebui tot efortul sa-l indrept catre acea universitate. Iar in acelasi timp, nu este vina mea ca acea universitate nu este performanta, cei care au creat-o, cei care au gestionat-o, cei care au finantat-o trebuie sa-si asume responsabilitatea. Iar eu stiu ca pe piata educatiei, unde criteriile calitative trebuie sa primeze, cine e bun supravietuieste, cine nu se inchide. Nu trebuie sa preiau, sa consum!

„Cei care se opun legii merg la lucrurile care intereseaza agenda lor personala”

Vreti sa spuneti ca sunt unele interese ascunse?

Am vazut ca toti cei care se opun legii educatiei nu merg la lucrurile de profunzime, merg la lucrurile care intereseaza agenda lor personala si sunt doua probleme: varsta de pensionare si alegerea rectorilor. Dupa parerea mea, faptul ca se trece in mod imperativ o varsta, nu ma intereseaza care, dar faptul ca se trece o varsta, la care se pensioneaza este un lucru foarte bun si, de altfel, legea chiar prevede, a fost introdusa ulterior si s-a preluat experienta de la UMF Iasi de catre ministru. Se prevede ca, daca ai nevoie de cineva, il angajezi chiar daca l-ai pensionat. Il angajezi cu contract de munca pe o perioda determinata si il tii cat timp este performant. Iar aceasta modalitate nu mai introduce subiectivismul. Asta justifica faptul ca daca ai dat la unul, nu mai ai criterii sa spui de ce nu i-am prelungit pe toti. Nu! I-am pensionat pe toti si ii chem pe cei de care am nevoie.

Credeti ca in universitati cei din conducere vor fi chiar atat de corecti incat sa angajeze pe cine trebuie?

In ceea ce priveste conducerea corporatista, personal nu cred ca in Romania ea va functiona. Si nu va functiona pentru ca in modul in care este construita legea este o conducere bicefala: pe de o parte este un consiliu de administratie condus de rectorul ales prin concurs (stim cum se desfasoara concursurile in Romania, nu suntem chiar atat de naivi) si pe de alta parte Senatul. E ca la ordonantele de urgenta, decizia consiliului de administratie trebuie sa fie monitorizata si validata de catre Senat. E ca si cum ar fi o ordonanta de urgent, care isi face efectul, ajunge in Parlament care o anuleaza. Asa se va intampla, cunoscand mediul universitar, si cu aceasta conducere bicefala. Tot ce va aproba consiliul de administratie va fi anulat, chiar daca este un lucru bun, va fi anulat de catre Senat.

„Traian Basescu a introdus factorul de ultrapolitizare”

Care a fost propunerea dumneavostra in aceasta situatie?

Propunerea mea a fost ca prin referendum sa voteze toata lumea din universitate, atat studentii cat si cadrele didactice. Fiecare universitate sa-si aleaga tipul de conducere care este cel mai plauzibil, iar cu aceasta ocazie si comunitatea academica isi va asuma responsabilitatea. Daca am ales prost si am spus ca vreau conducere colegiala si va merge prost, nu mai spui ca ministerul ne-a impus sau grupul de interese, ca exista si grupuri de interese, unele legitime, altele nelegitime in universitate. Pentru ca autonomia inseamna autoguvernare si atunci eu fac normele, imi asum aceasta raspundere. Am ales conducere anteprenoriala si merge prost, iarasi este o reponsabilitate care este a universitatii.

Presedintele Traian Basescu a declarat ca sustine o forma de conducere corporatista in mediul academic…

Am auzit declaratia presedintelui Basescu, care repet de fapt a introdus factorul de ultrapolitizare, in care ati vazut ca majoritatea universitatilor care sunt in top 500 sunt cu conducere corporatista. Una ca tine de evolutie : in SUA, ca majoritatea acolo sunt corporatiste, acele universitati nu sunt institutiii de invatamant, ele au fost create ca SRL-uri, ele au fost create sa produca, este o alta conceptie. De exemplu UMF Iasi ca sa poata intra in top 500 trebuie sa aiba 6 laureati ai premiului Nobel. Criteriile au fost facute de cei care au facut aceste topuri. Unul din criterii este cifra de afaceri, banii pe care ii ai si faceti un calcul ca o universitate din Franta primeste la Medicina pentru un student 10.000 de euro. In Romania o universitate de medicina primeste 1600 de euro. Asta inseamna ca intr-un an de studiu UMF Iasi trebuie sa aiba de 5 ori mai multi studenti decat universitatea respectiva pentru a ajunge la finantarea propriu-zisa. In al doilea rand, o universitate de medicina din Franta are centru spitalicesc, cele din Romania nu au.

„Mi-am propus sa aduc universitatea in primele 1000 din lume”

Ce avantaje ar aduce un centru spitalicesc UMF-ului?

Centrul spitalicesc iti creste cifra de afaceri, pentru ca sunt costurile si beneficiile prin asistenta sociala, iti creste cercetarea pentru ca poti sa faci studiile clinice in baza pe care o ai si in plus pe cercetare in Franta se scot granturi in valoare de 6% din PIB-ul Frantei, iar in Romania granturile care se scot pe cercetare sunt in valoare de 0,26 % din PIB-ul Romaniei.

Vorbeati de un top al universitatilor. Aveti vreun obiectiv cu UMF-ul?

Eu mi-am propus, cand am venit, sa aduc universitatea in primele 1000 din lume, insa nu stiu daca am sa pot cu actuala finantare. Se va spune, sa apelam la fondurile structurale europene. Dar ca sa apelam trebuie ca mai intai sa faci un consortiu international, iar in al doilea rand trebuie sa ai un anumit punctaj prin cercetarile pe care le faci. Daca cineva isi face iluzia ca, in urmatorii opt ani de zile, vreo universitate din Romania va intra in top 500, in conditiile in care unul din criterii este finantarea, se inseala. Daca acest criteriu va fi scos, sunt sase universitati care pot intra usor in Top 500. Una din ele este Universitatea Cuza din Iasi, care, oricand pe ceea ce are, ar putea intra in acest top. Si noi suntem pe muchie, dar o sa vedem evaluarile anterioare.

„Nu ministrul, ci partidul din care el face parte incearca politizarea invatamntului”

Vorbeati despre politizarea invatamantului superior. De ce ar incerca noul ministru sa politizeze invatamantul?

Nu noul ministru, ci partidul din care el face parte. Orice partid este tentat sa politizeze sistemele din Romania. Este vechea mentalitate totalitarista care nu s-a schimbat dupa 1989, de a controla toate institutiile, in ideea ca daca le controlez am o parghie de a castiga alegerile. Este o idee falsa. Obligand oamenii sa voteze impotriva constiintei lor si sa intre intr-un partid, doar pentru a-si pastra postul, nu ii poate determina pe ceilalti sa voteze la fel. Depolitizarea structurilor de invatamant este o cerinta obligatorie. De aceea, paradoxal, eu sunt de acord ca rectorul, indiferent cum este ales, sa nu se implice in aceste activitati politice, pentru ca observ cu tristete ca persoane de mare calitate au devenit trompete de partid si totodata, creaza modele eronate. Dar asta nu inseamna ca in universitate nu trebuie sa se faca politica, nu trebuie sa se faca politica partinica. Universitatea trebuie sa fie creuzetul din care ies ideile noi pentru societate.

Exista vreo sansa ca acest proiect de lege sa treaca?

Da, pentru ca exista o batalie de orgolii. I-am spus si ministrului ca daca in mediul universitar nu va exista un nucleu reformist, in conditiile in care exista universitati ce vor sa preia multe lucruri bune din acest nou proiect, caci acest nucleu a fost trimis de cealalta parte a baricadei din trufie si din orgoliu, legea va trece, dar nu se va aplica, pentru ca exista o inertie a sistemului. Deci, nu vom face altceva decat un formalism, pentru ca nu va exista sustinere din interior. I-am recomandat chiar (n.r. ministrului) sa facem in fiecare universitate cate un referendum cu privire la acest proiect.

Care a fost raspunsul domnului ministru?

Raspunsul domnului ministru a fost ca-mi apreciaza activitatea si ca se va apleca cu foarte mare atentie spre propunerile pe care noi le-am facut. Totodata, nu putem intra intr-un razboi cu domnul ministru. Pentru ca, un razboi, chiar daca il castigi, ai si pierderi. In acest momente, foarte multi profita pentru a-si crea o imagine, notorietate, dar intotdeauna rezultatul este prost. Trebuie sa intelegem ca exista, asadar, o agenda personala, exista o agenda publica si exista o agenda nationala. Sa facem, de asa maniera, incat agenda persoanala sa nu acopere agenda publica si mai ales cea nationala. Din nefericire, acestea nu au fost dezbateri pentru ca nu au fost luate in considerare argumentele celorlalti. Au luat cuvantul chiar persoane care nu au citit legea, care nu au lucrat in invatamant, care nu stiu nimic despre pedagogie, dar ii vezi pe sticla televizorului, trompete de partid. De asemenea, Curtea Constitutionala ar putea sa nu lase legea sa treaca pentru ca asa cum autonomia este definita in proiect, nu este o autonomie reala.

„Noul proiect de lege al Educatiei siluieste limba romana”

Cu ce nu ati fost de acord la dezbaterea proiectului legii la care a fost prezent si ministrul Educatiei?
Cu ceea ce a prezentat domnul ministru, cand a deschis intalnirea, eu eram 100% de acord. Era o viziune noua, care imbina modernul cu traditionalul, insa acum cred ca se vorbeste despre doua legi diferite. Ultimul lucru pe care vreau sa-l reprosez este ca nu e bine sa fim violatori. Proiectul de lege siluieste limba romana. Nu se poate ca dintr-un minister sau o institutie publica sa iasa un astfel de document, in care sa apara virgule intre subiect si predicat sau sa nu existe acorduri intre ele. Aceste consecinte au aparut din cauza grabei sau a secretomaniei cu care a fost elaborat proiectul.

Ce veti face dumneavoastra si omologii dvs. daca Curtea Constitutionala va declara legea constitutionala?

Nu stiu ce se va intampla daca legea va trece, insa va politiza tot sistemul si am aceasta groaza de politizare. Veti vedea politicienii la marele miting cum se bat cu pumnul in piept, cum iubesc ei invatamantul superior. Dar de ce nu au facut ceva atunci cand era nevoie?

Vorbeati despre politizarea sistemului in primul rand prin modul de alegere al rectorului…

Nu doar prin modul de alegere, ci si prin limitarea autonomiei. Deci, aceasta autonomie este o parghie de a politiza. Noi, profesionisti avem foarte multi, insa mai putine modele caracteriale,. Acel om nou, despre care radeam noi in perioada ceausista, exista. Spalatul creierelor are loc de atatia ani. Sistemele se vor politiza indirect. Prin faptul ca sus este o varguta care poate interveni. Pana si directorii de scoala, din sistemul preuniversitar, au vazut ca daca nu esti cu partidul la putere, zbori. Exista cei care sunt prost pregatiti, iar ei stiu ca singura lor sansa este carnetul de partid. Acestia sunt lipitorii de afise in numele partidului, ciolanarii care cer pe urma o functie si mai exista cei care isi schimba viziunea in functie de partidul aflat la putere.

Vom asista la implicarea rectorului de la UMF Iasi in politica?

Nu stiu. Eu vreau doar sa-mi termin acest mandat si sa fac ceea ce am promis. Pot sa va spun, fara falsa modestie, ca la aproape jumatatea mandatului mi-am indeplinit multe dintre obiectivele promise in momentul candidarii. Eu mai detin si functia de Presedinte al Colegiului Medicilor din Romania si orice luare de pozitie ar fi legata de partidul din care fac parte.

Aveti vreo afinitate politica?

De dreapta! In acest moment, nu am nici un partid de dreapta care sa-mi reprezinte conceptiile si din aceasta cauza, imi va fi si greu sa intru in politica. Mi-as dori un partid care sa-si traga radacinile de la Junimea, de la Petre Carp.

Vorbeati despre alegerea noului rector de la UMF Iasi. Aveti vreun candidat?

Nu. Am mai multi candidati. Insa, nu pot da nume. Am descoperit la UMF „Gr. T. Popa” oameni performanti de care nu auzisem pentru ca nu au iesit niciodata. Dar acum acestia au inceput sa capete aripi, ca drept dovada granturile obtinute prin competitie s.a.m.d. Dintre acestia, voi sustine pe unul dintre ei sau chiar pe toti.

„Ministerul Sanatatii nu are infrastructura necesara pentru pregatirea rezidentilor”

Care sunt principalele probleme cu care se confrunta UMF Iasi si invatamantul medical in general?

In primul rand, cu lipsa spatiilor de invatamant medical si a practicii care se face. Din cauza asta, noi am decis, sa extindem practica si sa acreditam spitale si din afara judetului Iasi, mai ales pentru rezidenti. Daca cu studentii ne mai descurcam, rezidentii incep sa aiba dificultati in partea practica. Atunci, noi am venit cu aceasta propunere, care a trecut prin Senat si urmeaza sa treaca si de Camera Deputatilor, de a extinde acest invatamant.

De ce UMF Iasi a propus, la dezbaterea proiectului legii, ca rezidentiatul sa fie administrat de Ministerul Educatiei si nu de Ministerul Sanatatii?

Pentru ca rezidentiatul este o activitate de pregatire. Ministerul Sanatatii nu are infrastructura pentru asa ceva. O data cu desfiintarea Centrului de perfectionare de pe langa Minister, cand a facut premierul Boc tot felul de restructurari fara sa se uite cu ce se ocupa fiecare, in acest moment rezidentii au mari dificultati. Pentru ca la MS exista trei persoane la Resurse Umane si atunci alearga cate trei – patru luni de zile pentru o singura hartie. Ca in toata lumea, dorim sa descentralizam. De fapt, universitatile fac invatamantul cu rezidentii. De la minister apare doar o birocratie. Atunci, daca facem activitatea, ne asumam si responsabilitatea. In acelasi timp, copilul cu mai multe moase ramane cu buricul netaiat. Ministerul Sanatatii trebuie sa faca comanda „am nevoie de 1000 de rezidenti in chirurgie”, iar noi ii livram dupa standardele pe care el le impune prin ARACIS.

„Nu am incredere in evaluarea interna intr-o tara care este hiper-politizata”

Cum comentati articolul 171 din proiectul de lege, care presupune ca universitatile trebuie sa se clasifice in functie de standardele de calitate si de infrastructura?

Foarte buna masura. O sustin chiar daca a trezit reactii. S-ar putea sa se intoarca ca un boomerang chiar impotriva universitatii mele. O sustin cu o singura conditie, si anume: evaluarea sa fie externa. Eu nu am incredere in evaluarea interna intr-o tara care este hiper-politizata si cu o cultura conflictuala. O evaluare externa aplicata pentru toata lumea dupa aceleasi criterii. S-ar putea sa pierdem, dar asta va fi pentru noi o motivatie ca sa luam toate masurile sa ajungem la acel standard. Competitia si standardele ridicate de calitate nu este o piatra de moara pentru universitate, dimpotriva este un imbold ca sa gaseasca cai sa ajunga acolo unde s-a precizat, pe aceste criterii. Daca vor fi criterii absurde, ele vor fi pentru toate universitatile, dar doar asa va exista o ierarhie reala.

Cum sta UMF-ul, din acest punct de vedere?

In afara de faptul ca, nu ca numar de proiecte, ci ca fonduri pe proiecte de cercetare, s-a diminuat putin, la ceilalti parametri stam chiar foarte bine. In 2008, cand s-a facut evaluarea, apropo de articolele ISI, erau luate in considerare si rezumatele, ceea ce nu e corect, si erau in numar de 146. Din 2009, cand nu am mai permis sa se reporteze rezumatele, sunt 387 de articole ISI, ceea aduce un punctaj considerabil. Suntem in primii 20, atat in atragere de fonduri de cercetare, cat mai ales in articole ISI. Din 84 de universitati din Romania, doar 20 au articole ISI publicate. Acesta este un semn ca aceasta lege este necesara. Pentru ca de ce fondurile trebuie sa fie dirijate pe alte criterii si nu pe cel al performantei? Un exemplu, in acest sens, ar fi campusul de la Targoviste, al unei universitati prost pozitionate in clasamentul ARACIS, dar acolo fondurile au ajuns pe influenta politica. Nu mi se pare corect ca unei universitati neperformante sa ii oferi asemenea fonduri, iar la o universitate performanta la care si solicitarea din partea studentilor este mult mai mare sa nu faci investitii.

Un alt articol face referire la modul de acordare a burselor, care vor fi acordate doar universitatilor cu cele mai inalte standarde de calitate. Cum afecteaza aceasta masura UMF-ul?

UMF-ul nu este afectat, pentru ca noi deja am luat decizia ca 20% din fondul valutar sa-l dirijam catre studenti romani sau straini, catre burse, catre congrese. Indiferent de declaratiile care se fac in presa romana, aceste fonduri vor creste. Presiunea ce apare din cauza valurilor de studenti straini care vin la „Gr. T. Popa” ne-a determinat sa facem 12 criterii de selectie. Dar chiar daca nu intram, legea ne permite sa oferim burse din veniturile proprii.

Cum comentati raportul calitate-cantitate la UMF Iasi, referindu-ne la declaratia facuta de domnul Traian Basescu?

Nu ma intereseaza. Nu intru in polemica cu o persoana care transmite informatii eronate pentru ca in momentul in care a zis ca si-a luat datele din raportul comisei prezidentiale, din care, macar 30% le-am scris cu propria mana, inseamna ca nu l-a citit. Tot scandalul a inceput de la o declaratie a unui personaj, vicepresedintele Ordinului Medicilor din Franta, care a fost deranjat de faptul ca doi rezidenti ai sai au pierdut prin concurs locurile din spitalul in care el profeseaza in fata a doi medici romani. Iar daca de doi ani acei medici, despre care el a declarat ca sunt slab pregatiti nu au fost dati afara, ci, dimpotriva unul dintre ei a promovat la sef de sectie, lucrurile vorbesc de la sine. In acest moment, mai producem absolventi cu un anumit grad de performanta. Nu cum ne-am fi dorit noi, a existat un mic regres, dar sper ca l-am oprit. Pentru ca erau discrepante in evaluare, iar asta il demoralizeaza pe un student bun. De asemenea, am fost criticat pentru faptul ca am angajat foarte mult, si am sa angajez in continuare, UMF a intrecut „Antibiotice” Iasi la numarul de angajari facute din Municipiul Iasi. Medicina este o meserie care se transmite de la professor la student, mult mai mult, decat o poate lua un student din carti, de aceea am facut grupe de minimul pe care legea il permite, anume de 15 studenti.

„Medicina este o profesie in care se invata toata viata”

De curand s-a dezbatut problema ca UMF sa faca indrumarea metodologica a medicilor si spitalelor din Moldova. De ce este necesara aceasta masura?

Pentru ca medicina este o profesie in care se invata toata viata. Totodata, in toata Moldova, trebuie sa existe egalitate de sansa pentru pacienti, sa fie tratati in aceeasi masura, la aceleasi standarde.

De ce multi declara despre UMF Iasi ca produce foarte putini specialisti?

Nu, ies foarte multi. Universitatea a fost intr-o criza de imagine si una de management. Greseala universitatii a fost ca nu a avut grija sa dezvolte atasamentul fata de institutia celor care au fost performanti. Cei performanti care au fost alungati, abia acum se intorc, au deschidere. Avem legaturi cu majoritatea absolventilor nostri care au ajuns pe pozitii-cheie, in sisteme de cercetare sau de invatamant in lume. Trei dintre ei s-au si reintors sa predea, mai avem discutii si cu altii doi care vor sa revina. Pentru ca, de fapt, ei nu au plecat, ci au fost „alungati” prin faptul ca autonomia universitara nu a protejat libertatea academica.

Leonas Vezeteu

Andrei Cosan