Ieri, 16 mai, s-au implinit 200 de ani de la anexarea Basarabiei de catre rusi. Despre implicatiile politice si sociale ale acestui eveniment istoric, dar si despre semnificatia acestei zile pentru cetatenii moldoveni, am discutat cu Octavian Zelinski, profesor de istorie la Universitatea din Avignon, fondator si redactor-sef al ziarului „Adevarul de Anenii Noi” din Republica Moldova si presedinte al asociatiei de cultura „ASTRA – Anenii Noi”.

Ce se invata, in anii adolescentei dumneavoastra, despre anexarea Basarabiei din 1812 si ce se invata acum in scolile moldovenesti?

Cred ca acelasi lucru, deoarece, in proportie de 90% continutul curriculei scolare nu s-a schimbat din anii 90.

Ce reprezinta, in viziunea dumneavoastra, data de 16 mai 1812 pentru istoria Romaniei si implicit pentru istoria Republicii Moldova? De ce si-a dorit si isi doreste asa mult Rusia Republica Moldova?

Nu cred ca Rusia isi doreste chiar asa mult Moldova, ci pur si simplu, ca orice mare putere, tinde spre expansiune geopolitica, iar Moldova nu e decit o fateta a politicii de expansiune a Rusiei pe parcursul istoriei. Iar data de 16 mai, care trebuie tratata istoriceste, fara mari emotii, care, oricum, sunt de prisos si neproductive, reprezinta o pagina a trecutului nostru national.

Cum este perceputa astazi in Republica Moldova data de 16 mai 1812?

Cred ca 99% din populatie nici nu are idee ce reprezinta ziua respectiva. Ba chiar sunt sigur ca e asa.

Cand le-a fost cel mai bine si cel mai rau basarabenilor in acesti 200 de ani?

Nu cred ca as face bine daca m-as pronunta la acest capitol, deoarece, daca ar fi sa intrebam locuitorii Moldovei ce cred la acest subiect, vreo 70-80% s-ar pronunta in favoarea anilor sovietici, repet, nu as vrea sa ma pronunt eu personal la acest capitol. Oricum, daca m-ati intreba pe mine personal, v-as raspunde ca cel mai bine imi e acum. Si stiti de ce? Pentru ca sunt tinar si pot munci liber pentru viitorul meu. Cred ca asta e si motivul pentru care cam toti concetatenii mei apreciaza mai mult timpul sovietic: pentru ca erau tineri si in putere, nu pentru ca chiar era neaparat mai bine.

Ce se poate face pentru a sensibiliza opinia publica internationala fata de ceea ce s-a intamplat in urma semnarii pacii de la Bucuresti in 1812?

Stiti, in opinia mea opinia publica avizata, de specialitate – istoricii, diplomatii, politologii – cunosc foarte bine semnificatia acestei zile, iar masele largi ale populatiei nu sunt prea interesate de acest eveniment, la fel, de altfel, ca si de alte evenimente istorice. Nu cred ca pentru un francez sau un chinez ziua de 16 mai 1812 e mai importanta decit cea de ocupare a Algeriei de Franta sau a Angolei de Portugalia.

Ce parere aveti despre miscarile ce se anunta zilele acestea in Republica Moldova?

E un drept democratic, garantat in sfirsit in ultimii ani pentru cetatenii Moldovei, astfel incit e normal ca astfel de manifestatii sa aiba loc. Esential e ca ele sa fie pasnice si in concordanta cu normele europene, iar fortele de ordine sa-si faca treaba si sa nu permita escaladarea ciocnirilor eventuale.

Ce parere aveti despre conferinta internationala cu privire la anul 1812 ce se desfasoara zilele acestea?

E binevenita, am participat si eu acum citeva zile la un simpozion de acest gen la Targu Neamt. E bine sa cunoastem trecutul, pentru a nu-l mai repeta, dar e bine si sa nu-l privim prin prisma prezentului, pentru a nu-l agrava si a nu produce noi cataclisme sociale. Va zic, e bine sa ne cunoastem trecutul si sa-l privim ca atare, asa cum a fost. Trebuie sa dam dovada de realism si clarviziune.

Cum credeti ca vor evolua relatiile Romania – Republica Moldova in viitor?

Sper ca doar pe linie ascendenta. Avem enorm de multe lucruri care ne unesc, fapt pentru care ar fi un pacat, ba chiar o prostie sa nu le valorificam. Sper la o integrare economica accentuata, sper la dezvoltarea de parteneriate durabile pe linie europeana intre ONG-uri, sper la o mai buna cunoastere a oamenilor intre ei.

Care sunt asemanarile si deosebirile anilor 1812 si 2012?

Sincer, in afara de faptul ca am fost si raminem la coada Europei cam la toate capitolele, nu cred ca as mai putea identifica asemanari. Deosebirile nu cred ca ar trebui accentuate, pentru ca atunci ar trebui sa spun ceea ce nu vreau sa spun, deoarece acesti 200 de ani ne-au marcat profund. Avem o alta structura etnica aici in Republica Moldova, avem unele diferente de abordare la nivel de oameni. Nu vreau sa dau aprecieri caracterului pozitiv sau negativ al acestor schimbari. Eu zic sa nu ne axam pe deosebiri, ci pe similitudini, care sunt, repet inca o data, foarte multe.

Care e cea mai mare durere a dumneavoastra privitor la situatia actuala a Basarabiei si a Romaniei?

Suntem doua state atit de sarace si lipsite de perspective incit nici nu stiu ce as mai putea zice. E pacat, pentru ca lipsa reciproca de atractivitate e chiar o mare problema atit pentru noi, cei din Moldova, cit si pentru voi, cei din Romania. Nu putem vorbi de apropiere, de integrare, atita timp cit nu suntem interesanti unii pentru altii. Din pacate, asta e situatia. Eu zic sa fim mandri de trecutul nostru, sa-l cunoastem, sa-l intelegem, sa stim a da deoparte evenimentele bune de cel mai putin bune din trecut. Insa cel mai important e sa stim a ne fauri viitorul, fie ca e vorba de romanii din teritoriul Romaniei, fie ca e vorba de noi, locuitorii vorbitori de limba romana din Republica Moldova.

Tudorel Constantin Rusu