Marea victorie a ateismului românesc în martie 2015 a fost aceea de a se afirma și a conta în dezbaterea publică. Pe fondul unei decizii discutabile a CCR, al cărei rezultat legislativ final nu înseamnă aproape nimic: depunerea sau nu a unei cereri, reprezentanții ateilor din România au reușit să apară în topul agendei publice mai bine de o lună de zile. Acesta este marele lor succes, urmat desigur de efectele pe termen scurt și mediu care au urmat și vor urma.

Reprezentanții unei clase care însumează în totalitatea ei 0,2% din populația României, adică mai puțin de 40.000 de persoane, ateii au reușit prin crearea unei dezbateri pe un detaliu minor să stea la masă și să discute de la egal la egal, ba mai mult, să pună la îndoială, invocînd principii democratice, nu ora de religie, nu clerul bisericii, ci tradițiile, valorile fundamentale și până la urmă credința a peste 85% dintre români. Mai mult, această minoritate protejată excesiv a reușit să impună majorității să facă cerere pentru a-și primi un drept fundamental.

Au reușit să se facă auziți prin toate canalele media, tocmai prin reacția solidară a majorității. Biserica, în încercarea de a-și apăra valorile, a împrăștiat odată cu mesajul ei ideea unui pericol, care în fapt nu există sau este nesemnificativ și a dat importanță temei. Acest lucru a scos la iveală neajunsuri, nemulțumiri, a generat dezbatere, îndoială și dezordine, separînd majoritatea în tabere: cei care vor ora de religie așa cum este, cei care vor istoria religiilor în locul ei, cei care vor religie dar nu îndoctrinare, cei care vor sau nu preoți în școli și lista poate continua. În realitate de fapt, s-a creat o identificare falsă a ortodocșilor nemulțumiți de cler cu ateii și secularii și o împărțire în două categorii: cei care vor și cei care nu vor ora de religie, într-un mod mai mult sau mai puțin nuanțat. Aici consider că este succesul uriaș al acestei minorități: crearea impresiei că există și că are un cuvânt de spus care poate fi iată, mai mare sau egal cu cel al majorității.

În urma acestui fapt s-a creat o voce care pe termen mediu și lung ar putea reduce sfera de influență a ortodoxiei în spațiul românesc. Biserica nu va putea atenua aceste efecte fără a ține cont de vocea ateilor și secularilor, care odată ce s-a făcut auzită, poate cere multe alte drepturi la adăpostul unei valori europene, ale cărei limite sunt destul de vagi: toleranța.

Sursa foto: renapunx.deviantart.com