Nimic nu ii place mai mult romanului pe lumea asta decat sa primesca bani si sa-i indese in buzunare sparte. In plina criza financiara si morala, se zice ca a mai ramas doar ceva maruntis in tara, iar prin locurile in care si-ar putea aduna cineva avutul bate vantul disparitiei subite. E tragic pentru fiscul unora, e nedrept pentru ciuda altora si-i tare surprinzator pentru inocenta naivilor conducatori sa constate ca nu-i asa. Toate fetele palide s-au imbujorat de rusinea unui asa sistem corupt si, mergand pe deviza ca ¨acum le-a sunat ceasul¨,  rasturnarea de situatie a aparut tocmai de acolo de unde se agata harta in cui.Unele guri rele spun ca-i pregatita cam de mult regia acestei piese de teatru proaste care se asteapta a fi jucata pana la ultimul act.Tara misterioasa si plina de valori nedeclarate, de ce ai granite?

Integrarea Romaniei in spatiul Schengen a devenit prioritara pentru guvernarea momentului. Strainii nu ne vor, si-si argumeteaza cu probe refuzul, iar presedentia e convinsa ca numai o demonstrativa de urgenta poate sensibiliza ochiul sceptic de analizator al Europei. S-au pus la cale doua strategii. Arestam vamesii si: fie le aratam ca noi anihilam spaga, fie inteleg ei ca un control la vama nu este indicat. Ambele ipoteze, combinate sau separate, duc la concluzia ca e mai buna si pentru noi trecerea libera. Primele descinderi au fost de un real succes, iar eroii au iesit gloriosi in lupta cu raul nedistrus inca de la radacina.

Critica la adresa evenimentului este necesara. Dupa ce i-au legat pe toti nelegiuitorii si le-au luat declaratii, nimeni nu a iesit sa spuna un cuvant in plus in afara de ce s-a vazut. Boc s-a multumit sa afirme ca mergem din bine in mai bine, iar Basescu este convins ca are fraiale razboiul in maini. Problema e ca foarte putini romani cred in ceea ce se intampla. Sa fie momentul prost ales, sau e atat de evident ca totul da bine la camera? Cum ai nostrii sunt usor de cumparat, se asteapta un pachet de vamisti din afara si in felul asta scriem un final fericit.
Dar sa nu-i aparam nici pe cei carora ¨chiar le place sa ia spaga¨.

Sunt silita sa renut la descrieri lacrimogene despre inceputul cand nimeni nu voia sa ia, pentru ca intre timp a aparut reteta numita ¨pe sub mana ca asa e romaneste¨, si sa subliniez ca  e trist sa-ti darame cineva castelul de caramida izolata. Sa nu mai poti privi nostalgica apa a Siretului pe malul caruia ai invatat, cand erai de-o schioapa, ca poezia adevarata a vietii din mita se face, sa nu mai verifici  pasapoarte banoase, sa nu mai pastrezi tuica moldoveneasca si sa te cari acum de la biroul vamal pana la sectia de politie. Ti-au facut-o mai marii, dar nu te teme. Daca ai pus suficient la pusculita, poate se indura cineva si de tine. Nici Basescu nu e asa de negru pe cat pare si pana la urma sa nu uitam ca daca intram unde ne-am propus se vindeca problema. Un lucru ma framanta. Cine e trantorul reginei de la vama?

Ana-Maria Durila