Printre evenimentele din cadrul ediției a 14-a a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere din Iași s-a numărat și un dialog despre dezinformarea online, responsabilitatea platformelor sociale și lipsa de transparență a instituțiilor publice, purtat cu două jurnaliste independente cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu. În discuție au fost evidențiate dificultățile jurnalismului de investigație, nevoia de reglementare a spațiului digital și importanța implicării cititorilor în susținerea presei. Invitatele au scos în evidență rolul verificării informațiilor și al gîndirii critice în combaterea manipulării, încheind cu un îndemn către public de a se apropia de artă și cultură.

O întîlnire cu jurnalistele Alexandra Tănăsescu și Codruța Simina pe tema „Rețelele sociale și dezinformarea” a avut loc sîmbătă, 24 octombrie, în cea de-a patra zi a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași 2026. Evenimentul, desfășurat sub forma unei discuții informale moderate de studenții voluntari Raluca Cebere și Antonie Puiu în incinta berăriei „Beer Zone”, a reunit mai mulți studenți și ieșeni interesați de starea actuală a presei și de influența rețelelor sociale asupra acesteia.

Sesiunea a debutat cu o prezentare a carții Nepăsătorii, scrisă de avocata neozeelandeză Sarah Wynn-Willams. În lucrare sînt expuse mecanismele din interiorul companiei Facebook și problemele de reglementare a politicilor publice ale rețelei. Cartea a reprezentat un punct de plecare în discuția despre nepăsarea instituțiilor care ar trebui să reglementeze influența asupra societății a rețelelor sociale unde dezinformarea este tot mai prezentă. Printre cei care încearcă să combată dezinformarea din mediul online și să atragă atenția asupra problemelor la care duce acest fenomen, moderatorii au remarcat jurnaliștii, în rîndurile cărora se încriu și cele două invitate.

Cum scoatem cultura din dubă?

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă dedicată domeniului cultural, a început cu istoria publicației sale, „Cultura la dubă”, pe care a fondat-o în urmă cu 14 ani. Aceasta a povestit cum în ianuarie 2012, la protestele din Piața Universității din București, doi tineri au fost reținuți de Jandarmeria Română pentru că îndrăzniseră să filmeze abuzurile jandarmilor, iar dialogul dintre aceștia a sunat astfel: „ – Voi de unde sînteți?/ – Sîntem de la tustiai.ro, un site de cultură, am stat să filmăm. / – Sînteți site de cultură? Luați site-ul de cultură și bagați-l în dubă!/”. Inspirată de această metaforă, ea a decis să facă un site de presă cu acest nume, însă cu scopul de a „scoate cultura din dubă, de a o aduce în fața publicului”. 

Întrebată despre motivele nepăsării manifestate față de un domeniu important precum cultura, în special din partea reprezentanților de stat, Tănăsescu a remarcat că „uneori este dezinteres, nepricepere, incompetență. Vedem cum în funcții de conducere ajung oameni care n-au nicio legătură cu cultura, probabil nici n-au călcat în muzee vreodată și nu știu starea de facto a lucrurilor”. Pe de altă parte, a menționat ea, birocrația încetinește multe procese și oprește puținele inițiative care mai apar din partea unor miniștri. 

Reguli și nereguli în gestionarea spațiului online

Perspectiva mecanismelor prin care societatea este destabilizată, inclusiv de către stat, a fost tratată de Codruța Simina, jurnalistă specializată în verificarea faptelor și combaterea dezinformării. Ea a evidențiat că marfa cea mai de preț vîndută pe rețelele sociale este atenția publicului, care este capturată și folosită pentru a manipula. Ea a adăugat că unele state precum Rusia, China și Iran folosesc astfel de strategii. „Orice vi se pare, de pe rețelele sociale, că apare ca un soi de consens social este cel mai probabil o minicună creată artificial cu ajutorul rețelelor de boți, de conturi false și cu generozitatea marilor companii care vînd atenția noastră pe bani foarte mulți”, a subliniat ea. Simina a evidențiat faptul că oamenii își pierd atenția, inclusiv valorile democratice, de aceea problema reglementării spațiului online este una esențială pentru societatea actuală. Un exemplu amintit de ea a fost cel al Uniunii Europene, care reglementează rețelele sociale prin intermediul Digital Service Act, dar a cărui mecanism funcționează pe baza unui proces de autoreglementare din partea companiilor precum Meta sau Tiktok, care doar raportează propriile rezultate.

Întrebată despre șansele României de a introduce astfel de reglementări, Codruța Simina a spus că, după cei 25 de ani lucrați în presă, dintre care primii 10 ca reporter pe domeniul politic, pregătirea politicienilor, adică a celor care ar trebui să stabilească reforme și măsuri pentru reglementarea spațiului online și folosirea inteligenței artificiale, este foarte slabă. „Luați un politician din parlament și întrebați-l legea lui Arhimede, care se studiază în gimnaziu, și o să vedeți că habar nu are despre ce vorbim”, a exemplificat ea.

O altă direcție adusă în discuție a fost cum poate fi evitată alunecarea spre cenzură prin reglementarea conținuturilor de pe rețelele sociale, care sînt considerate un spațiu dedicat liberei exprimări. Răspunsul Codruței Simina a fost că problema nu este prezența anumitor opinii în online, ci faptul că algoritmii pot amplifica anumite conținuturi. În acest punct, jurnalista a amintit despre importanța „libertății de acoperire” („freedom of reach”), adică procesul prin care o platformă online îți poate respecta libertatea de exprimare („freedom of speech”) și nu îți șterge postarea, dar îți poate limita „libertatea de acoperire” prin faptul că algoritmul nu o mai recomandă altor utilizatori, o ascunde din fluxurile principale sau îi reduce vizibilitatea, în cazul în care conține dezinformări sau discurs de ură.

Cum arată comunicarea instituțională sub influența rețelelor sociale

O altă temă abordată la întîlnire a fost și lipsa de transparență sau claritate în informațiile furnizate publicului de către instituțiile de stat și cum influențează acest fenomen dezinformarea. Alexandra Tănăsescu a afirmat că uneori chiar structurile statului dezinformează. În sprijinul acestui fapt ea a amintit despre scandalul din primăvara acestui an legat de depozitarea manuscriselor lui George Enescu în containere cu risc de ruginire, pe care l-a documentat ea însăși. Jurnalista a povestit că în urma dezvăluirii cazului, ministrul culturii a făcut o vizită așa-zis spontană la Muzeul Național „George Enescu” și a emis un comunicat de presă în care era scris: „Mi-aș dori ca toate bunurile de patrimoniu din România să fie la fel de bine depozitate”. Faptul contrazicea realitate și a stîrnit un val de reacții de contracarare din partea oamenilor de cultură. Astfel, a spus ea, fenomenul de verificare a faptelor, inclusiv a informațiilor emise de structurile statului, a devenit tot mai important pentru public și tot mai prezent în rîndul publicațiilor jurnalistice.

În plus, fondatoarea publicației „Cultura la dubă” a explicat că informațiile de interes public pot fi solicitate prin legea 544/2001 care obligă legal instituțiile să răspundă atât jurnaliștilor, cît și cetățenilor, iar în cazurile de nerespectare a legii, organele de stat pot fi atacate în instanță. Fenomenul întîrzierii sau refuzării răspunsurilor este tot mai des, încetinind sau chiar stopînd investigațiile unor jurnaliști, a mai adăugat ea.

În acest sens, Codruța Simina a vorbit despre alianța profesională „A Patra Putere” formată recent de mai multe redacții de jurnaliști din țară din care face parte și care a pornit în ideea de a combate birocratizarea  și neglijența care îngreunează obținerea informațiilor esențiale pentru investigații și documentare. Ea a prezentat și un proiect realizat de această alianță prin care au fost trimise 100 de solicitări pe legea 544/2001 la cele mai importante 100 instituții din România pentru a obține informații legate de departamentele de comunicare. După spusele jurnalistei, patru instituții nu au răspuns deloc, iar din răspunsurile primite, 48 au putut fi considerate complete.

Pe de altă parte, a spus Alexandra Tănăsescu, conferințele de presă au suferit o schimbare sub influența politicienilor, care tot mai des încearcă să-și promoveze propria imagine pe rețelele sociale. „Acești politicieni au transformat comunicarea cu presa și cu cetățenii într-un monolog pe social media în aceste filmulețe scurte, toate pozitive, evident, care ne face nouă munca foarte grea”. În susținerea acestui fapt s-a pronunțat și Simina: „Comunicarea pe rețelele sociale este unidirecțională, o sursă îți transmite un mesaj, tu răspunzi, nimănui nu-i pasă ce răspunzi, oricum ești înconjurat de o mare de conturi false.Trebuie să ne scoatem din cap ideea că mergem pe internet să dezbatem democratic subiecte, cu atît mai mult dacă ele au importanță politică”.

„Nu o să rezistăm la infinit”

Întrebate despre așteptările pe care le au față de publicul cititor, jurnalistele au expus două aspecte. Alexandra Tănăsescu a spus că își dorește ca cititorii să ajungă cît mai aproape de sfîrșitul știrilor și să fie curioși pentru a verifica mai multe surse, mai multe informații. Codruța Simina a evidențiat că există o competiție pentru atenția cititorului cu toate rețelele sociale, televiziunile, videoclipurile scurte, fapt care îi determină pe jurnaliști să depună tot mai mult efort pentru ca materialele lor să capteze atenția și interesul cititorului. Mai mult de atît, Tănăsescu a vorbit și despre nevoia de suport financiar din partea cititorilor, întrucît publicațiile rezistă cu greu sau chiar dispar. „Nu o să rezistăm la infinit”, a subliniat ea.

În final, Alexandra Tănăsescu a evidențiat că ar trebui să mai luăm o pauză de la rețelele sociale și conținutul informațional. „Să ne întoarcem la artă, să mergem cu prietenii la teatru, la film, să ascultăm muzică, fiindcă, de fapt, gîndirea aia critică cu toate astea se construiește și mintea noastră o să rămînă limpede în momente importante dacă sîntem expuși la lucrurile frumoase și la orice nu e informație brută, ci mai degrabă emoție”, a concluzionat ea.