Am auzit de multe ori, de-a lungul vieții, expresia: „Nimic nu e întîmplător!”. Și cred că acesta este modul cel mai potrivit prin care pot cuprinde, în cîteva cuvinte, ce a însemnat pentru mine să fiu studentă la Jurnalism.
Eram în clasa a IX-a, cînd am auzit pentru prima dată de specializarea aceasta și, avînd drag de literatură, gramatică și tot ce înseamnă arta literelor, spuneam încă de pe atunci că voi fi studentă la Jurnalism. Dragostea pentru Jurnalism se lupta, însă, cu o altă mare dragoste – cea pentru muzică. Așa că prin clasa a X-a mi-am schimbat opțiunea, ca orice copil care nu știe în care dintre zecile direcții la care se gîndește să o apuce și am început să mă pregătesc serios pentru admiterea la Conservator. Toate bune și frumoase. Daria din clasa a XII-a era convinsă că va studia muzica. Însă cu două săptămîni înainte de admiterea la Conservator, am luat decizia de a nu mă prezenta. Chiar dacă iubeam și încă iubesc cu o dragoste nemăsurabilă muzica, spiritul meu curios, dornic să dea glas unei voci care mereu are ceva de spus despre tot ceea ce o înconjoară, a decis să-și urmeze chemarea de la începutul liceului. Două săptămîni mai tîrziu, eram, oficial, studentă la Jurnalism, la Iași. Și nicio altă opțiune de studiu nu a concurat cu aceasta pe lista de înscrieri.
Acum, după trei ani, nu regret nicio secundă că am ales ceea ce îmi dicta inima, pentru că săptămîna aceasta merg la festivitatea de absolvire a unei facultăți pe care am parcurs-o cu drag și cu plăcere. Nu sînt sigură de faptul că voi practica jurnalismul, dar ce știu sigur este că astăzi privesc lumea cu totul altfel față de momentul în care am pășit pe ușa aceea mare și grea de la intrarea în Universitate. Astăzi am curaj să dau viață oricărui vis pe care îl am. Căci asta este una dintre calitățile unui jurnalist adevărat și ceea ce am dobîndit datorită aceste facultăți – să am curaj.
Aceasta nu e genul de povestire impresionantă despre cum și-a ales o fată oarecare locul în care să studieze. Este un îndemn pentru generațiile care vin în urma mea – să aleagă mereu ce le dictează inima! Studiați ceea ce vă place cu adevărat și restul va veni de la sine!
O (fostă) studentă ajunsă neîntîmplător la Jurnalism.













Niciun comentariu