Membrii și colaboratorii revistei „Convorbiri literare” s-au reunit pentru a celebra trei decenii de la lansarea ultimei serii a publicației de către directorul Cassian Maria Spiridon. În cadrul întîlnirii, participanții au urmărit un film documentar dedicat revistei cu o tradiție de secole, echipa redacțională a făcut o retrospectivă a activității recente a acesteia, iar colaboratorii prezenți au vorbit despre valoarea și importanța revistei în cultura românească.

Ediția a XXX-a a Zilelor Revistei „Convorbiri literare” a început joi, 21 mai, cu simpozionul „Trei decenii din actuala serie «Convorbiri literare» și treizeci de întîlniri ale revistei” organizat de asociația revistei la Casa cu Absidă „Laurențiu Ulici” din Iași. În cadrul evenimentului a fost proiectat și filmul documentar „Treizeci de ani de «Convorbiri literare»”. La întîlnire au participat întreaga echipă redacțională a publicației și unii colaboratori ai acesteia de pe ambele maluri ale Prutului.

 La începutul simpozionului a fost proiectat un film documentar dedicat celor 30 de ani de existență a noii serii a revistei „Convorbiri literare” sub conducerea poetului ieșean Cassian Maria Spiridon. În cele aproape 25 de minute ale materialului video, publicul a urmărit atît parcursul istoric al reviste literare fondate de Titu Maiorescu la Iași, în 1867, care a ajuns actualmente la cea de-a 11-a serie, cît și multitudinea de nume notorii ale literaturii și culturii române care au scris pentru această publicație: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Iacob Negruzzi. La sfîrșitul filmului au fost elogiate și Zilele Revistei, celebrate la Iași încă din 1997.

Pe urmele tradiției mari a Junimii și a „Convorbirilor literare”

Președintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași, Cassian Maria Spiridon, a vorbit despre cum a fost ales șef al revistei în 1996, asumîndu-și să ducă mai departe atît onoarea cît și povara acestei funcții. „A fost o asumare care a onorat revista și a transformat cea de-a 11-a serie a revistei «Convorbiri literare» într-o serie care poate onora ceea ce a făcut Iacob Negruzzi acum 160 de ani în urmă, deci o serie care a încercat să mențină tradiția, să impună ideea națională și să coaguleze în jurul ei cele mai importante condeie din țara românească din această perioadă”, a subliniat Cassian Maria Spiridon. Au fost invitați să vorbească și ceilalți membri ai redacției.

Redactorul-șef, Mircea Platon, a accentuat felul în care seria actuală a revistei a reușit să găsească și să recupereze firul istoriei literare românești rupt de comunism, întegrînd în paginile sale atît literatura de exil, cît și pe cea din țară, ignorată sau izolată de regim. „Revista a fost nu doar curajoasă, a fost extrem de îmbelșugată și din acest punct de vedere al recuperării exilului și al recuperării istoriei literare românești așa cum s-a întîmplat ea”, a spus el. Un alt punct de sprijin al revistei, potrivit istoricului și publicistului Mircea Platon, este cultivarea valorii naționale, întrucît „dacă vrei să ai ceva de valoare, trebuie să cultivi acea valoare”. Colaborînd de aproape 28 de ani la revistă, el a afirmat pe un ton prietenos: „Am îmbătrînit alături de revista «Convorbiri literare»”.

Marius Chelaru, redactor-șef adjunct, a punctat că numeroasele pagini ale „Convorbirilor literare” reprezintă o mărturie a evoluției culturii, fapt care reflectă „preocupările revistei” pentru toate domeniile culturale, nu doar pentru cel literar. De asemenea, el și-a expus îngrijorarea privind tendințele lumii contemporane, atrăgînd atenția asupra bibliotecilor care sînt închise tot mai frecvent și asupra lipsei de fonduri alocate pentru publicațiile care „mai au de spus ceva pe plan local”.

 Venit la revistă din 1999, Dragoș Cojocaru, secretarul general, a vorbit despre activitatea sa publicistică  la „Convorbiri Literare” dedicată criticii pentru literatura medievală occidentală, la început, iar apoi și pentru literatura națională și ieșeană. În incheiere, acesta a afirmat că „în pofida crizelor care se pot repeta din cînd în cînd, noi (n.r. redacția revistei) rămînem aici”.

„Vivat, crescat, floreat!”

Invitați să expună cîteva gînduri despre revistă de către directorul Cassian Maria Spiridon, mai mulți colaboratori au venit în fața sălii pe rînd. Printre primii a vorbit scriitorul Gellu Dorian, ale cărui texte se regăsesc în  majoritatea numerelor revistei din seria a 11-a. „Nume importante din cultura română, nu numai din țară, cît și din străinătate, au venit la «Convorbiri literare» nu atît pentru tradiția ediției, dar pentru deschiderea nouă pe care Cassian Maria Spiridon a oferit-o revistei”, a precizat el. Valeriu Stancu, redactor-șef al revistei „Cronica”, a adus în prim-plan efortul membrilor echipei redacționale, menționînd că aceștia „nu sînt salarizați, ei ceea ce fac, fac în interesul public”, iar, în încheiere, le-a urat „Vivat, crescat, floreat!”.

Printre colaboratorii prezenți a fost și poetul basarabean Ion Hadîrcă, care a participat la lansarea revistei în 1996. El a subliniat faptul că întîlnirile revistei, dar și revista în sine, îi unește prin limbă, continuitate și libertate pe românii de pe cele două maluri ale Prutului. El a mai adăugat că „dacă există o substanță așa recunoscută în patrimoniul UNESCO, așa cum e ia din Cahul sau cobza din Botoșani, de ce nu ar fi recunoscută și revista aceasta care nu este doar o revistă fondatoarea a culturii naționale, dar și a sacralității satului român”. Un alt basarabean, scriitorul și jurnalistul Nicolae Negru, a accentuat că revista „Convorbiri literare” „creează punți peste Prut”.