Peste 20.000 de roci, minerale și fosile, standuri interactive și tururi ghidate au putut fi descoperite sîmbătă, 23 mai, la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii au pășit în lumea paleontologiei și mineralogiei, unde au aflat povești despre amoniți, mamuți și începuturile geologiei în România.

Sîmbătă, 23 mai, în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor”, Facultatea de Geografie și Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și-a deschis porțile publicului larg, lăsîndu-l să descopere colecțiile de mineralogie și paleontologie expuse la etajul al doilea al Corpului B, în sălile B575 și B551.

Evenimentul a inclus observarea a peste 20.000 de roci, minerale și fosile, standuri interactive precum PETRA, Paleo3D și PetrographicAR, un tur ghidat, un atelier de separare a fosilelor din roci, o expoziție UV, dar și proiecții de film geologic.

Turul ghidat a început cu prezentarea colecției de paleontologie din cadrul Muzeului de Geologie. În prima vitrină am putut observa mai multe impresiuni ale unor pești, adică scheletul acestora imprimat în diferite tipuri de roci.

Trecînd la următoarele vitrine, ghidul a prezentat cochiliile unor amoniți, „niște caracatițe sau, mai degrabă niște sepii care își construiau cochilia și mergeau în sens opus”, după cum a explicat acesta. „Cochiliile amoniților sînt totodată folosite ca pietre prețioase sau bijuterii. Acestea pot avea diferite dimensiuni, tot felul de ornamentații și culori, în funcție de mediul în care au fost păstrate.”

O parte dintre aceste cochilii au fost găsite în România. „Chiar profesorul nostru din Iași, Paul Țibuleac, este specializat în studiul amoniților. Predecesorul lui, Ion Turculeț, era specializat într-o componentă a amoniților”, a mai spus ghidul.

Următorul punct de atracție au fost bivalvele, „scoici formate din două componente, asemenea celor cu perlă în interior”. Multe dintre acele bivalve au fost adunate de Ion Simionescu, „un mare paleontolog care a activat chiar aici, în zona Iașului, ulterior ajuns președintele Academiei Române, elevul celui care a întemeiat paleontologia în România”.

Cîteva vitrine mai încolo am ajuns la biroul în care a lucrat profesorul Simionescu, unde au fost păstrate instrumentele și eșantioanele cu care a lucrat acesta, dar și o machetă 3D a peisajului de la Repedea, locul în care a început geologia în România, întemeiată de Grigore Cobălcescu, autorul „Tratatului despre calcarele de la Repedea”.

Pe mesele acoperite cu cupole de sticlă din mijlocul sălii au putut fi admirare diferite fosile de mamuți, maxilare de elefanți și dinți. „Aici putem observa mai multe elemente de dentiție ale mai multor mamuți, rude ale elefanților, care au dispărut acum aproximativ 14.000 de ani. În România, în estul țării găsim fosile, iar în vestul țării găsim minerale”, dar și coarne ale unor vertebrate gigantice, precum cerbii uriași, după cum a explicat ghidul. De-a lungul vieții, mamuților le cresc, pe rînd, doar cinci măsele. În prima etapă a vieții au o singură măsea, pe care, la un moment dat, o pierd, fiind înlocuită de alta. Acest proces se repetă de maximum cinci ori. În momentul în care mamuții își pierd ultima măsea, se retrag într-un loc ascuns și mor de foame, nemaiputînd mesteca hrana. „Asta fac și elefanții în prezent, de aceea există așa-zisele cimitire ale elefanților.”

Spre finalul turului, participanții au putut vizita sala în care se află expusă colecția de roci și minerale din diverse zone ale țării, dar și din afara acesteia. „Colecția include eșantioane de rangul miilor din diferite domenii: roci sedimentare, magmatice și metamorfice, cît și minerale precum carbonații, silicații, fosfații, evaporitele și alte clase de minerale”, a subliniat ghidul.