Sîmbătă, 10 decembrie, în Sala „Ștefan Procopiu” a Palatului Culturii din Iași a avut loc lansarea volumului Gînduri și memorii, de acad. Cristofor I. Simionescu, o ediție îngrijită și editată de dr. Bogdana Simionescu, nepoata autorului, apărută de curînd la Editura Academiei Române București. În cadrul evenimentului editorial s-au comemorat și 15 ani de la dispariția omului de știință Cristofor I. Simionescu.

În deschidere, academicianul Victor Spinei a vorbit despre importanța volumului lansat, calificîndu-l drept „o carte deosebit de substanțială”. El a povestit publicului despre revelația pe care a avut-o după ce a citit opera memorialistică: „Deși știam multe despre academicianul Simionescu, a fost o revelație a potențialului său. Un intelectual care avea nu doar cunoștințe tehnice, ci și din lumea ideilor. Găsea rezolvări pragmatice și avea o eficiență deosebită”. Totodată, acesta și-a exprimat profunda recunoștință pentru omul de cultură și știință, care a avut un rol important în „dinamizarea vieții universitare de la Iași”. 

În continuare, prof. univ. dr. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI) a vorbit despre ce a însemnat omul, profesorul, cercetătorul, formatorul de personalități Cristofor Simionescu pentru Politehnica ieșeană. „Rectorul Cristofor I. Simionescu a simțit perfect logic că locul unei școli de ingineri trebuie să fie cît mai aproape de industrie, motiv pentru care a conceput construirea unui nou campus academic unitar, în actuala locație a Politehnicii, o poziționare care aduce Universitatea Tehnică lîngă marile industrii ieșene”.

Un moment deosebit din cadrul manifestării a fost discursul prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu, care a vorbit despre importanța evenimentului editorial. „Am considerat că astăzi nu vom lansa o carte, ci ne vom întîlni cu marele hipnotizator sau marele hipnotizor Cristofor I. Simionescu. Domină tot ceea ce mișcă în jurul lui, potolește pe cei rău porniți, încurajează pe cei ce au nevoie și pune pe gînduri pe cei în care crede că au la ce gîndi”. Ulterior, acesta a împărtășit publicului impresiile de după lectura volumului: „Mărturisiri emoționante avem în carte despre părinți și copilărie, pentru a arăta forța familiei, a comunității în care crește, despre casa umilă în care s-a născut, cu burduf în loc de sticlă la fereastră, avînd cămășuță de cînepă și fiind desculț – aceasta este imaginea pe care ne-o arată”.

 „În volum regăsim repetabila povară a întrebării: ce lași în urmă? Emoționante sînt mărturiile despre școală, despre prima iubire, citiți paginile acelea. Vă asigur că le veți citi ca mine, le veți citi cu aceleași emoții, cu aceleași trăiri profunde și de recunoștință”, a subliniat profesorul Laurențiu Șoitu.

În încheiere, academicianul Bogdan C. Simionescu a povestit despre vremurile complicate, din perioada comunistă și despre încercările la care a fost supus marele cărturar Cristofor Simionescu, dar și despre moștenirea sa culturală. „Nu tot ce a rămas de la el a fost păstrat, multe lucruri s-au schimbat, unele în bine, altele în rău, dar oricum aș spune că a rămas o școală politehnică, care a reușit să treacă de o perioada destul de dificilă. A rămas un campus, care la un moment dat a fost cel mai modern campus din România – căminele, cantina pentru 7.000 de studenți, facultățile, laboratoarele, tot, tot ce trebuia pentru un învățămînt tehnic de calitate. Apoi, cred că rămîn peste 100 de absolvenți care și-au făcut doctoratul sub conducerea lui”.

Cristofor I. Simionescu (1920-2007) a fost un om de ştiinţă ieșean, care a contribuit la dezvoltarea ingineriei chimice româneşti, fondatorul şcolii de chimie macromoleculară din România, rector al Institutului Politehnic Iaşi (actuala Universitate Tehnică „Gheorghe Asachi”), membru titular al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. A fost autorul a peste 800 de lucrări științifice, 70 de brevete, 23 de cărţi, distins cu Medalia de aur a Societăţii Americane de Chimie şi Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer.