Joi, 16 noiembrie, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a fost lansat volumul omagial Gheorghe Asachi – un spirit enciclopedic, coordonat de prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin. Manifestarea a avut loc cu ocazia Zilelor TUIASI 2023, în deschiderea Simpozionului de Istoria Învățămîntului și Științelor Tehnice. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Magna „Carmen Sylva”.

După audierea imnului „Gaudeamus”, editorul volumului, prof. univ. dr. ing. Eugen Seghedin a făcut o scurtă introducere despre cum a luat naștere această enciclopedie și despre munca care a stat în spatele redactării. „Asachi a strîns toți acești autori, nu eu. Noi, ca, poate, cea mai importantă instituție care îi poartă numele, ne-am simțit cumva nevoiți, într-un fel, să îi cinstim memoria. Am început să căutăm la bibliotecă, la Arhive, la Academia Română. La Arhive am găsit un fond documentar divers, pe măsura dimensiunii intelectuale a lui Asachi. Am făcut o listă de autori, am prezentat-o domnului rector, a acceptat și am contactat mai apoi fiecare autor în parte. Nu a ezitat nici unul. O carte așteptată, despre care se vorbea foarte frumos, o aventură intelectuală. Am încercat să îl înțelegem pe Asachi, Asachi cel modern”, a subliniat prorectorul Eugen Seghedin.

Mai apoi rectorul TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, care a elaborat cuvîntul înainte al cărții, a ținut un discurs despre personalitatea lui Gheorghe Asachi și contribuția lui în istorie. „Asistăm la lansarea în premieră a unei reuniri întru aceeași carte a valențelor care compun personalitatea complexă a lui Asachi. De la înființarea oficială în 1937, universitatea a recunoscut mereu contribuția lui Asachi. Cartea ca premieră este prima editată sub noua denumire a editurii universității noastre – Editura Universității «Gheorghe Asachi»”.

La microfon au urmat mai apoi fiecare dintre autorii care au contribuit cu texte în enciclopedie, începînd cu universitarul Gabriel Asandului. Acesta l-a prezentat pe Asachi ca un reper, un patrimoniu simbolic, ca un „părinte al modernității”, care s-a îndepărtat de revoluția pașoptistă. Restaurator al școlilor, viața lui s-a identificat cu istoria Moldovei din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Prof. univ. dr. Bogdan Crețu l-a văzut pe Asachi ca pe un „arhitect trainic, dar și unul dintre autorii care nu au definit secolul”. „Junimiștii îl numesc bătrînul Asachi, iar acesta nu este pus în drepturi pentru propria operă. Meritul său principal în literatura română este acela că a venit cu rigoare. Asachi adaptează toate speciile poeziei clasice: ode, imnuri, sonete, chiar și o epopee. Este un clasic, un iluminist întîrziat, autorul unor mituri – « Mitul etnogenezei ». Ceea ce începe Asachi vor continua alții.  El inventează un spațiu arhetipal al Moldovei”, a mai spus criticul literar Bogdan Crețu.

Asachi ca matematician a fost descris de prof. univ. dr. ing. mat. Daniel Condurache: „Aș spune mai devreme că această carte are un semn, firesc aproape, al Iașului. Și anume al detribalizării mediului universitar. O carte în care se regăsesc intelectuali străluciți din Iașul universitar, o solidaritate intelectuală. Un mod de proiecție în spiritul universal al școlii academice. O invitație pentru toți cei cu minte așezată, la o cooperare pentru a da Iașului universitar o strălucire pe care o merită”.

Asachi „plastician social” a fost prezentat de prof. univ. dr. habil. Cristian Ungureanu, care îl vede ca pe un grafician foarte bun, iar ca o continuare conf. univ. dr. Ioan Milică l-a introdus pe Asachi „în imperiul de hîrtie și cerneală”. „Trebuie să arătăm că Asachi și-a iubit din toată inima patria, pentru el cea mai frumoasă fiind limba română, iar această dragoste a arătat-o prin originalitate, prin adaptarea ziarului, tiparului și cerneala. Asachi este întemeietorul presei și a «Albinei românești », un proiect cultural larg”, a mai spus Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași.

Gheorghe Asachi (1788-1869) a fost o personalitate complexă a secolului al XIX-lea, deschizător de drumuri în literatură, arte, științe, presă, activitate tipografică. Este întemeietorul Academiei Mihăilene și al primei gazete românești din Moldova – „Albina românească”.