Joi, 8 aprilie, la invitația Societății Studenților Mediciniști din Iași (SSMI), prof. univ. dr. Eugen Carasevici, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Regional de Oncologie din Iaşi, specialist în imunologie, a susținut o conferință, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, despre vaccinurile împotriva SARS-CoV 2. Evenimentul a avut loc live, pe pagina de Facebook a SSMI, cu participarea a numeroși studenți și cadre didactice.

La începutul conferinței, profesorul Eugen Carasevici a spus cîteva cuvinte despre confruntarea cu pandemia de coronavirus: „Acum un an și mai bine nu ne-am fi imaginat că vom trăi o astfel de întîmplare, o reală pandemie, pe care nimeni nu ar fi imaginat-o în amploarea în care ea se dezvoltă. În acest interval de timp, adesea am avut întrebări și frămîntări în legătură cu virusurile, cu vaccinarea, cu rezultatele acestei vaccinări și cu riscurile pe care le presupune”. Au urmat apoi o serie de explicații despre impactul vaccinării, atunci cînd vine vorba de bolile infecțioase. Conform acestuia, vaccinarea este singura soluție pentru oprirea unei pandemii, exemplificînd cu cîteva situații din istoria medicinei. Astfel, difteria, o altă boală extrem de contagioasă, a fost eradicată la mijlocul secolului trecut tot printr-un vaccin, care a apărut în anul 1940. La fel s-a întîmplat și în cazul poliomielitei, tusei convulsive, rujeolei, pneumoniei sau meningitei.

Invitatul a mai vorbit și despre răspunsul imun la vaccinuri, despre scopul vaccinării, care urmărește apariția anticorpilor care să anuleze agentul patologic cu ajutorul antigenului, și despre cum se manifestă infecția cu virusul SARS-CoV-2 – prin tuse seacă, stări de febră care se pot agrava brusc și tulburări de coagulare.

Următoarea parte a discursului a fost despre tipurile de vaccin anti-SARS-CoV-2. Primul dintre acestea a fost vaccinul atenuat, care este similar celui împotriva poliomielitei. Acesta conține celule inactive de SARS-CoV-2 care sînt recunoscute de către sistemul imunitar fără a cauza boala și creează drept răspuns imunitate împotriva virusului. Un astfel de vaccin, Codagenix, se află în prezent în faza de testare. Al doilea tip de vaccin prezentat a fost cel inactiv, care conține celule moarte ale virusului SARS-CoV-2. La fel, acesta este recunoscut de către sistemul imunitar fără ca subiectul să se îmbolnăvească și ajută corpul să-și construiască imunitatea. Este similar vaccinului antigripal și există două formule aflate în testare clinică: Sinovac și Sinopharm. Vaccinul cu vector viral, cum este AstraZeneca, folosește un virus înrudit (vectorul viral) care este modificat să livreze material genetic de la SARS-CoV-2 pentru a porni procesul de imunizare. Ultimul tip de vaccin prezentat a fost cel genetic. În această categorie intră Pfizer/BioNTech și Moderna, iar ele conțin material genetic al virusului, care este folosit de către celulele corpului uman pentru a crea proteina SARS-CoV-2 și a începe imunizarea.

„Un vaccin, odată generat, trebuie să parcurgă adesea ani de zile dintr-un patent pînă la final, cînd ajunge în sistemul de sănătate publică. Mai întîi se testează calitatea farmacologică, apoi este testat pe animale, după aceea se introduc substanțele în trialuri clinice, întîi pe un număr mic de persoane. Apoi, concluziile sînt analizate de Agenția medicamentului, sînt aprobate, manufacturate la scară industrială apoi se monitorizează siguranța. Odată ce un vaccin e lansat pe piață, el rămîne în mod continuu sub urmărire”, a subliniat profesorul Eugen Carasevici. Acesta a adăugat că în cazul SARS-CoV-2 a fost nevoie de o comprimare a intervalelor de timp pentru ca vaccinul să apară cît mai curînd în utilizare. Deși acest lucru poate părea suspect, acest lucru este fals, deoarece la virusurile corona se lucrează încă din anul 2002, de la pandemia de SARS-CoV-1. De atunci, laboratoarele lucrează intens pentru a crea un vaccin util și, astfel, a fost posibilă această compresie.

„În fond, care sunt obiectivele vaccinării? Sigur, să prevină infecția și transmisia. Sau, dacă individul este asimptomatic, un vaccin făcut de acesta poate preveni îmbolnăvirea. Vom reuși cu acest vaccin să prevenim spitalizarea și chiar decesul. Dacă nu vaccinăm, infecția va ajunge să afecteze toată comunitatea umană”, a mai spus invitatul.

La finalul prezentării a urmat o sesiune de întrebări, în cadrul căreia au fost clarificate informații despre vaccinuri și despre procesul de vaccinare. Profesorul Carasevici a recomandat vaccinurile de tip Pfizer/Moderna, care ar fi cele mai potrivite pentru persoanele peste 60 de ani, care au comorbidități pulmonare. Un participant a pus problema duratei eficacității vaccinului, iar explicația a fost că acest răspuns se datorează anticorpilor care sînt vizibili doar șase luni, ceea nu înseamnă însă că limita de acoperire prin vaccin este de șase luni, „pentru că fondul de memorie imunologică este cantonat în celule”.

Înregistrarea evenimentului despre „Vaccinuri contemporane anti-SARS-CoV-2” poate fi urmărită online pe pagina de Facebook a Societății Studenților Mediciniști Iași.

În prezent, în România, sînt valabile patru vaccinuri: AstraZeneca, BioNTech/Pfizer, Moderna și Johnson & Johnson. Procesul de vaccinare a început pe data de 27 decembrie 2020, iar pînă în prezent 11,1% din populație a primit cel puțin o doză, iar 6,5% a primit ambele doze de vaccin. Dintre aceștia, 3,3/1.000 au avut reacții adverse.

Imagine de torstensimon de la Pixabay