Marius Turda, profesor de istorie a biomedicinei la Oxford Brookes University și director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiași universități, a susținut vineri, 1 noiembrie 2019, conferința „Biopolitica și eugenismul în România, 1920 – 1944”. Evenimentul a început la ora 15.00 și s-a desfășurat în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), cu un public de aproximativ 80 de studenți, profesori și jurnaliști.

În prima parte a conferinței, profesorul a ținut o prelegere despre eugenism și problema rasială, apoi, în a doua parte, a lansat cartea Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump, apărută în colecția „Historia” a editurii Polirom, în traducerea lui Marius-Adrian Hazaparu.

Marius Turda a absovit Facultatea de Istorie din București, iar în 1997 și-a continuat studiile masterale și doctorale în străinătate la Universitatea Central Europeană și la Universitatea Oxford. Aici a avut ocazia să colaboreze cu istoricul Robert Evans, pe care susține că l-a admirat dintotdeauna. Profesorul a spus că, atunci cînd vine vorba de eugenism, Iașul nu figurează prea vizibil pe această hartă, nu pentru că nu ar fi fost oameni preocupați de subiect, ci pentru că, atunci cînd discuția se purta în jurul medicilor, cum ar fi Parhon sau Marinescu, veniți la Iași, se putea vorbi de un discurs pe care l-au preluat din variantele școlilor de la București sau Chișinău.

În funcție de situația politică, de oamenii care s-au remarcat în fiecare zonă în parte, problematica eugenismului era alta în anii ’20 la București și alta la Iași. Astfel, ideeea unei Românii omogene din punct de vedere etnic a fost exprimată de la începutul secolului al XX-lea, dar a devenit o normă politică în timpul regimului Antonescu, atunci cînd în centrul atenției nu mai erau îmbunătățirea și protejarea familiei, ci supraviețuirea națiunii.

„Discuția aceasta începe din partea medicilor de orientare liberalo-democrată și de stînga. Primul ziar dedicat eugenismului din România apare în 1913 și este editat de radicali de stînga feministă, care văd în eugenism o posibilitate de a împinge progresul social”,

a subliniat istoricul în discursul său.

Acest progres era reprezentat de faptul că persoana și societatea erau văzute ca obiect de studiu și puteau fi analizate în amănunt, menținîndu-se potențialul rasial al națiunii. Orice individ punea în pericol acest potențial era văzut ca inamic al statului.

După prezentarea situației din Banat, unde s-a încercat păstrarea neamului prin importarea oamenilor din alte zone și prin impunerea nașterii a cît mai mulți copii în fiecare familie, Marius Turda a adus în discuție tendințele rasiste ale neamului românesc. El a spus că neamul este categoria eugenică cea mai importantă, și nu rasa. Istoricul a explicat faptul că problema rasială în România este reprezentată de romi, făcînd referire la ideea lui Sabin Manuilă, medic, demograf și statistician român, membru corespondent al Academiei Române. Acesta din urmă a spus în articolul său despre „soluția hibridă de indivizi care s-a amestecat foarte mult cu romii” întîlnită în București, făcînd referire aici la o categorie de oameni care arată total diferit de cei din Moldova, din Bucovina sau Maramureș. „Este mai degrabă o problemă de integrare și de progres social, decît de selecție”, a adaugat Marius Turda. Acesta a concluzionat discuția spunînd că este greșit să discriminăm un om de culoare atît timp cît noi nu am astfel de persoane în poporul nostru.

„Este firesc ca omul să-și dorească să vină frumos pe lume fiindcă eugenie înseamnă naștere frumoasă, dar dacă s-ar naște toți frumoși, ce s-ar întîmpla cu chirurgia estetică?”, este întrebarea din public care a adus în discuție capacitățile fizice ale raselor. Astfel, istoricul a făcut trimitere la faptul că nu doar în cazul oamenilor de culoare există de multe ori discriminare. „Dacă ești alb, ți se spune că nu ai avut experiență colonială și nu știi ce înseamnă să fii asuprit. Un mare gînditor american spunea că secolul al XX-lea va fi secolul culorii, în care se va ajunge la o simbioză”, a explicat profesorul.

După prezentarea modului de promovare a culturii române de către Carol al II-lea, amintind bursele regale și egalitatea socială susținută de acesta, prof. univ. dr. Marius Turda a anunțat lansarea volumului scris în colaborare cu Maria Sophia Quine, Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump.

Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, decan al Facultății de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a spus că volumul „este extrem de provocator, deoarece ne descoperă o problematică cu care nu sîntem familiari și cu o parte a trecutului nostru care rămîne încă îngropată”. Acesta a spus despre sînge că este un principiu biologic vital, dar și o metaforă pentru origine.

Florin Cîntic, director al Serviciului Județean Iași al Arhivelor Naționale, a plecat de la alt punct de înțelegere, și anume, „hashtag rațiune”, punînd subiectul cărții în contextul zilelor noastre. „Este pusă în discuție un tip de analiză plecînd de la Iluminism, analiză în care cunoașterea umană scapă de două lucuri care o ținuseră legată pînă atunci. Cunoașterea religioasă se laicizează și se individualizează știința de metafizică”, a explicat invitatul.

Fiind întrebat de către moderatorul Dorin Dobrincu de la ce a pornit ideea acestei cărți, autorul a răspuns „Înțelegerea prezentului prin trecut”. Acesta a anunțat faptul că volumul este scris simplist, unui interesat de istoria geneticii sau de problema rasială putînd să i se pară nivelul neîndeajuns de ridicat.

Spre finalul evenimentului, autorul a subliniat faptul că ce trăim astăzi are o mare istorie. Momentul în care Donald Trump le spune femeilor de culoare din Consiliul American să se întoarcă în țara din care au venit arată tradiția care ne duce la părinții fondatori. „Toți sîntem egali, dar unii sînt mai egali decît alții. Așadar, toți sîntem americani, dar americanii albi sînt mai americani decît cei negri”, a explicat Marius Turda. „Îmi este greu să nu spun, totuși, că reprezint o cultură europeană de care sînt mîndru”, a adăugat acesta.

Eugenismul fiind tema centrală abordată de istoric în cercetările sale, acesta a mai lansat două cărți în 2014 în limba engleză, Latin Eugenics in Comparative Perspective și Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary.