O durere are in suflet daca il intrebi de Basarabia. I se lumineaza fata insa cand il intrebi de ea ca parte integrate a Romaniei. Aici, spune poetul, se simte „nu ca acasa, ci mai acasa decat ar fi normal”. Este printre oamenii carora Republica Moldova le datoreaza: constiinta vremurilor trecute si viitoare. S-au ivit alte vremi, iar din rolul de sustinator al romanului de pretutindeni, Nicolae Dabija vegheaza si-i cheama la apel pe cei inca uitati dincolo de Prut. Zice el ca sarma ghimpata care s-a scos e doar un mic pas, pentru ca cel mai greu e sa scoti sarma din mintea oamenilor.

Ce i-ati raspunde unui strain daca v-ar intreba despre identitatea Basarabiei? De unde vine, stim, dar incotro se indreapta?

Am vorbit de atatea ori despre Basarabia si despre aceasta instrainare a noastra. Am fost primul care i-am explicat lui Mihail Gorbaciov ca Republica Moldova este o bucata din Romania. De la mine a aflat ca limba moldoveneasca este limba romana, ca poporul moldovenesc este de fapt popor romanesc. Am avut cu el mai multe discutii, in cartea lui de memorii aparuta la Paris, imi dedica chiar doua pagini. Am explicat acest lucru si in Europa, in calitatea mea de deputat, de om de cultura. Evident este un lucru pe care il stie toata lumea – Basarabia, in urma unor intelegeri intre turci si rusi in 1812, s-a rupt de trupul vechii Moldove si, in 1940, in urma unei intelegeri intre Ribbentrop si Molotov, s-a rupt de trupul Tarii Romanesti. Eu am impresia, uneori, ca trebuie sa explic aceste lucruri nu strainilor ci romanilor, pentru ca nu demult, la Chisinau, a venit un mare demnitar de la Bucuresti si a spus urmatorul lucru: „Salut! Sora Romaniei, Republica Moldova”. Atunci i-am spus: <<Domnule ministru, cum poate fi cineva sora cu mama ei?>> Noi nici frati nu suntem. Suntem aceeasi. Daca anumiti demnitari romani ne trateaza ca pe frati, surori, verisori este un lucru trist de tot, deoarece acele diferente, care au fost cultivate de puterea sovietica, au prins radacini si in mentalitatile unor romani. Politicienii de la Bucuresti trebuie sa stie ca este o bucata de tara romaneasca si in jurul acestui adevar sa-si zideasca actiunile lor. Numai asa ne putem apropia si acea granita de peste Prut, de pe care s-au strans cateva sute de kilometri de sarma ghimpata, Ea cu adevarat va fi scoasa atunci cand va iesi atat din mentalitatile basarabenilor, a romanilor basarabeni, dar si a romanilor din tara.

Stiu ca ati scris o carte cu titlul „Icoana sparta, Basarabia”. Vedeti, in aceste momente, o eventuala refacere a acestei icoana sparte demult?

Basarabia este o icoana. Ioan Petrovici, un mare filozof roman, cand a venit la Chisinau a povestit: << vin de la Putna si staretul mi-a spus ca atunci cand veneau tatarii, ei slobozeau in apa unei fantani Evangheliile. Dupa ce plecau tatarii, le scoteau si Evangheliile puteau fi citite.>> Si spunea: << La fel este si Basarabia. A stat 106 ani in mlastina si acum am gasit-o curata.>> Icoana noastra, care este Basarabia, este curata prin traditiile care s-au pastrat, prin limba romana, credinta in acelasi Dumnezeu, dar evident ca cei care s-au latit peste noi in 1940 au lucrat foarte mult la subconstientul basarabeanului, au incercat sa-i dovedeasca mereu basarabeanului ca romanul l-a exploatat si rusul l-a eliberat. Aceasta este icoana noastra la ora actuala si care trebuie refacuta cu ajutorul unui liant. Aici este vorba despre Tara Romaneasca, limba romaneasca si credinta in valorile noastre nationale.

„Primul lucru pe care l-am scris noi acolo este scoatere sarmei ghimpate de la Prut”

In 1989 ati fost deputat al URSS. Ce aspecte de atunci ale Basarabiei ati aduce astazi in prim-plan? Ce era bun atunci?

In 1989, in Parlamentul de la Moscova, delegatia basarabeana a votat ca pactul Ribbentrop-Molotov sa fie considerat nul. Lucru extraordinar pentru ca s-a votat in plen. Rusii au recunoscut ca au gresit prin incheierea pactului cu Hitler, dar ceea ce nu s-a inlaturat au fost consecintele acestui pact. Pe noi ne interesa lichidarea acelor consecinte. Daca ar fi sa urmam litera acelei legi  votata in Parlamentul Uniunii Sovietice, trebuia sa se revina la frontiera din 1939, adica inaintea incheierii pactului dintre Hitler si Stalin. Din pacate, nu s-a revenit. Eu sunt presedinte al Forului Democrat al Romanilor din Republica Moldova, avem si un manifest de unire prin care am propus sa fie creata o comisie guvernamentala Moldova-Romania de  inlaturare a consecintelor. Primul lucru pe care l-am scris noi acolo este scoatere sarmei ghimpate de la Prut. Este un gest simbolic. Granita a ramas. Pasul urmator ar fi scoaterea granitei. Cum? Acest lucru ii priveste pe politicieni, dar eu cred ca, daca politicienii nostri vor dori cu adevarat sa inlature aceste consecinte, acest lucru se va intampla. Este de vointa si latitudinea noastra.

Mai adera basarabenii la Forul Democrat?

Da. Avem peste 200 de mii de membri. Avem filiale si in strainatate. Imi pare bine ca sunt foarte multi copii.

Exista in mentalitatea basarabenilor frica de integrare cu romanii. Ce i-ar ajuta sa inteleaga mai bine acest lucru, o tara unita?

Este o frica, dar nu este frica de romani (gesticuleaza nemultumit cu mainile si devine suparat). Este frica strecurata in subconstient de cei care le-au ucis parintii, i-au deportat. El se gandeste si judeca cu subconstientul lui ca romanii sunt departe, iar rusii sunt aproape. Romanii pana trec granite sa ma apere, cei de aici ma pot trimite in Siberia, ma pot decapita. In 1918, basarabenii nu stiau ce inseamna Romania. Nu poti iubi ceva ce nu cunosti. Dupa ce Basarabia s-a unit cu Romania, nu a fost roman-basarabean care in 1940 sa vrea unire cu Uniunea Sovietica. Pana si minoritarii au vrut sa-si apere patria. Probabil ca acest subconstient al basarabeanului inca mai dicteaza multe lucruri, dar noi, cei din Forul Democrat ne-am decis sa lucram la schimbarea mentalitatii. Acesta este lucrul cel mai important – sa schimbam mentalitatile. Daca le schimbam, chiar intre noi, poate sa mai stea granite, dar vom fi uniti. Cand vom avea mentalitati diferite, unirea se va produce mai anevoios.

„Au venit sovieticii si au rusificat tot”

Chipul libertatii poate trece si in Transnistria?

Poate trece. Ati vazut ce s-a intamplat in aprilie anul trecut la Chisinau, cand tinerii s-au revoltat, au vrut sa-si schimbe destinul si vreau sa va spun ca si dincolo de Nistru se intampla niste lucruri care sunt in favoarea noastra. Saracia de dincolo de Nistru ii indeamna sa vina spre Basarabia. Eu am vorbit la un Congres al Romanilor de pretutindeni si am spus ca noi ne vom stradui sa venim in Romania Mare cu Transnistria, pentru ca si Transnistria este teritoriu romanesc. Pana la 1917 toate encicolpediile rusesti vorbesc despre 1 milion de romani de dincolo de Nistru. Au venit sovieticii si au rusificat totul. Au inchis scolile, institutiile de cultura, bibliotecile… au scos cartile romanesti din biblioteci si in felul acesta au rusificat. M-am intalnit cu cineva din Transnistria si l-am intrebat cum il cheama. El mi-a raspuns: Sandulencu. El era Sandu si i-au pus si forma articulate cu acest diminutiv ucrainean. Imi vorbea cu durere despre acest lucru. Am vazut la cineva pe o fantana. Il chema Durov – nume rusificat, iar el scria peste tot Durau, pentru ca acesta era numele lui adevarat. Aceasta constiinta reinvie.

Recent, au aparut noi institutii de presa in Republica Moldova. Ce promit sau ce nu promit acestea?

Cred ca este bine si am sa va spun si de ce. In Republica Moldova avem prin cablu 50 de posturi de televiziune rusesti si numai vreo 10 care vorbesc romaneste. Sunt din tara niste posturi, iar cele locale, din Chisinau, au obligatoriu emisiuni in limba rusa. Posturile de radio sunt vreo 50 in ruseste si vreo 7-8 in limba romana. Avem peste 40 de ziare in limba rusa si vreo cateva in limba romana. Se duce aceasta lupta pentru spatiul de informatie romaneasca. Eu cred ca noi vom castiga pana la urma si cu ajutorul acestor posturi noi de televiziune.

Mai citesc romanii basarabeni „Literatura si Arta”?

Avem multi cititori. De regula, „Literatura si Arta” este citita de intelectuali si aceasta publicatie a facut istorie. In 1989, am avut tirajul cel mai mare al unei publicatii din Europa (260 de mii de exemplare – la o populatie de 3 milioane si jumatate). A fost un tiraj enorm. Cei de la „Le Figaro” au scris despre acest lucru. De unde au basarabenii atatia cititori? Eram unica publicatie care spunea adevarul. Eram unica publicatie de opozitie. In timpul comunismului, dictaturii noi am declarat vot de blam Comitetului Central al Partidului Comunist. Era un gest disperat, dar am facut acest lucru asumandu-ne niste lucruri. Cei mai multi cititori sunt din spatiul rural.

„La noi, daca cineva este cu o treapta mai sus, imediat starneste invidie”

Aveti un basarabean sau un roman caruia ati dori sa-i oferiti un premiu Nobel pentru democratie?

M-ati prins cu aceasta intrebare (zambeste)! Probabil as gasi multi dintre romani care merita un premiu Nobel. In primul rand, ma gandesc la Ana Blandiana, care este o poeta extraordinara si un om de o constiinta deosebita. Un om pur si curat. Ma gandesc la Dan Puric care este o constiinta la ora actuala, Eugen Simion care este un om de o curatenie si cultura exceptionala. Din pacate noi am fost evitati de premiul Nobel din cauza noastra, a romanilor deoarece cum aparea cineva, imediat se scriau pare la diferite comitete. Grigore Vieru nu a intrat la premiul Nobel pentru pace. Chiar el imi spunea ca s-au scris mii de scrisori in care spuneau ca eu am declansat razboiul din Transnistria, ca eu am destramat Uniunea Sovietica. Suntem mesteri aici. Ce fac alte popoare? Toti marii scriitori au fost buni prieteni intre ei. Nimeni nu l-a incurcat pe celalalt. La noi, daca cineva este cu o treapta mai sus, imediat starneste invidie, orgoliile altora. Eu nu cred ca este un pacat national. Este o mentalitate balcanica. Oamenii nu-si dau seama ca solidarizandu-ne putem castiga cu totii mai mult decat purtand aceasta ranchiuna.

Mai sunteti in opozitie cu ceva?

Sunt in opozitie si am fost mereu cu minciuna, rautatea si cu tot ce incurca apropierea noastra. Sunt in opozitie, in primul rand, la ora actuala cu granita de la Prut. Am blestemat-o mereu, am scris despre ea si am spus: atata timp cat vom fi izolati de fratii nostri de aceasta granita, nu avem dreptul sa ne spuneam tara si nici tarisoara, cum spun unii politicieni. Basarabia este doar o provincie romaneasca temporar instrainata.

***

Nicolae Dabija s-a nascut la 15 iulie 1958 in Codreni, raionul Cimislia din Republica Moldova. Este scriitor, om politic si istoric si Membru de Onoare al Academiei Romane din 2003. Este redactor- sef al saptamanalului „Literatura si Arta” din Chisinau, publicatie importanta care a sustinut revenirea grafiei latine in pofida celei chirilice. Poetul Nicolae Dabija mai este si Membru in Consiliul Director al Institutului National pentru Studiul Totalitarismului din Romania, Fondator si presedinte al Forului Democrat al Romanilor din Moldova. Este autorul Cererii de Aderare la Uniunea Europeana din partea societatii civile, cerere pe care guvernarea comunista de la Chisinau refuzase sa o o depuna. A initiat numeroase manifestari si actiuni de apropiere a romanilor de pretutindeni din fosta Uniune Sovietica, Serbia, Albania, Grecia, SUA, Germania, Franta, Macedonia. Este vice-presedinte al Ligii Culturale a Romanilor de Pretutindeni. In anii 1990 – 1994 si 1998 – 2001 a fost deputat in Parlamentul Moldovei, aducind contributii mari la democratizarea si decomunizarea societatii basarabene, ruperea Republicii Moldova de imperiul sovietic si revenirea la contextul ei natural, romanesc si european. In anii 1989 – 1991 a fost deputat in Sovietul Suprem al URSS, unde a fost unul dintre initiatorii condamnarii Pactului Ribbentrop – Molotov si a lichidarii consecintelor acestuia. A contribuit la legiferarea limbii romane si a revenirii ei la alfabetul latin in Basarabia. In meseria de scriitor a publicat peste 50 de volume de publicistica, eseuri, poezii (unele traduse si editate in SUA, Italia, Federatia Rusa, Ucraina).

Corina Gologot

Distinctii:

– Ordinul „Steaua Romaniei„ in grad de Comandor – „pentru remarcabila sa opera poetica si pentru implicarea sa in redesteptarea spiritualitatii romanesti„.

– Medalia guvernamentala a Romaniei „Eminescu – 150 de ani de la naÅŸtere„ (2000).

– Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1988).

– Marele Premiu „Sfântul Gheorghe„ al Festivalului International de poezie de la Uzdin, Serbia (2006).

– Premiul Asociatiei Juristilor din Romania (2001).

– Este cetatean de onoare al municipiului Craiova, al orasului Busteni si al localitatii Albac (comuna lui Horia).

Forul Democrat al Romanilor din Basarabia este o organizatie neguvernamentala, cu peste 250,000 de membri si sustine cauzele reintegrarii Basarabiei in spatiul romanesc.