Datele furnizate în ultima perioadă de agenții de monitorizare a poluării cu particule fine arată că Iașul este, în prezent, cel mai poluat oraș din țară și unul dintre cele mai poluate din Europa. Despre cauzele poluării excesive și despre posibile soluții am stat de vorbă cu universitarul Silviu Gurlui, directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, cel care a atras, în ultimii ani, în permanență atenția asupra nivelului ridicat al poluării în capitala Moldovei.

În ultimii ani, dar cu precădere în ultimele luni, Iașul a devenit unul dintre cele mai poluate orașe din țară. Chiar mai poluat decît capitala. Ce argumente stau la baza acestui clasament?

În primul rînd sînt făcute măsurători pe de o parte de Agenția de Protecție a Mediului, pe de altă parte sînt măsurători proprii, în mai multe puncte din Iași. Măsurători făcute atît in aer liber, în Bucium, Păcurari, în zona Podul de Piatră, CUG, dar și măsurători cu ajutorul instrumentelor și metodelor proprii în laboratorul de Optica Atmosferei Spectroscopie și Laser. Deci, confirm, există mulți compuși chimici foarte poluanți în atmosferă, care nu sînt doar în cantități mari, dar se transformă în timp și devin tot mai nocivi. Iașul ocupă primul loc, din păcate, cu cele mai mari concentrații. În acest clasament urmează Clujul, Bucureștiul, Ploieștiul.

Care sunt cauzele poluării aerului la nivelul orașului Iași?

În cazul de față există mai multe surse potențiale de poluare. În primul rînd, este vorba de numărul mașinilor, indiferent dacă acestea sînt pe benzină sau motorină. De asemenea, contează calitatea mașinilor, adică gradul de uzură a acestora. O altă sursă este traficul, fluența mașinilor pe străzile din Iași. În ordinea aceasta urmează calitatea șantierelor, apoi arderile din zona industrială. Foarte poluante sînt și arderile cu lemne din gospodării. La acest „cocktail” mai contribuie și factorii meteorologici, care transformă aceste surse în alți compuși extrem de poluanți. Compuși ce i-am estimat și determinat cu instalația produsă în laboratorul nostru. Este singura instalație din țară capabilă să investigheze astfel de compuși și îi măsoară undeva la 20 de km.

Monitorizarea corectă a aerului, prima măsură în combaterea poluării

Ce se poate face pentru combaterea acestora sau măcar diminuarea efectelor nocive – ce pot face ieșeanul de rînd, administrația locală, medicul academic?

Evident că sînt soluții pentru a diminua și preveni consecințele. Există tehnici pentru a avertiza populația să nu se îmbolnăvească, dar sînt poluatori care își cresc atît intensitatea, cît și agresivitatea. Pentru a impune tehnici și metode de combatere, în primul rînd trebuie făcută o monitorizare corectă. A se măsura în timp real orice palmă de pămînt, orice suprafață cît de mică din tot orașul, pentru a avea o imagine în timp real a oricărui compus și a modului cum se transformă în timp, cum crește o anumită concentrație, cum se diminuează pe anumite intervale ale zilei.
Se pot diminua corespunzător sursele de poluare, cum ar fi tipurile de mașini, care trebuie înlăturate din trafic sau atenționate. Aceste mașini pot fi identificate în trafic, cu tehnici care se bazează pe laser. Odată monitorizate, mașinile pot fi scoase din circulație pentru o perioadă de timp, pînă la remedierea situației.

Care sunt cele mai poluate cartiere din Iași? De exemplu, se spune despre zona Podul de Piatră că ar fi de evitat, din cauză că acolo se înregistrează des depășiri ale valorilor acceptate de poluare a aerului.

Este corect. De regulă, acea zonă este cunoscută ca fiind cea mai poluată, deoarece acolo se măsoară cel mai mult. Evident, pentru că este o lipsă acută de instrumente distribuite în oraș, aceasta face să nu avem informațiile necesare din partea unor instituții. Sînt zone mult mai poluate ale Iașului, de exemplu: Bucium, CUG, Horpaz, Păcurari și multe alte zone. Este dificil de a spune că poluarea este mai mare într-o zonă sau alta, deoarece sînt multe surse variabile. Populația din zonele foarte poluate trebuie îndemnată să ia măsurile necesare pentru a se proteja. De regulă, poluarea crește foarte mult sub acțiunea unor factori meteorologici – așa-numita inversie termică, cînd toți poluanții sînt presați la sol și crește concentrația de multe ori.

„Cele mai periculoase particule sînt PM2,5”

Ce sunt mai exact aceste particule PM10 și PM2,5 și ce rol joacă la nivelul calității aerului?

Particulele PM10 si PM2,5 sînt particule ce însumează sortimente de gaz nocive. Particula PM10 reprezintă toate particulele care au dimensiuni sub 10 micrometri. Dintre toate aceste categorii, cea din urmă reprezintă categoria cea mai periculoasă producînd cele mai severe afecțiuni, deoarece pătrund mai ușor în corp. Produce afecțiuni ale aparatului cardio-respirator, cardiovascular și este cunoscut faptul că o treime dintre accidentele cerebrale sînt cauzate de aceste particule.
Dupa calculele mele, în zona Iașului sînt înregistrate anual 500 de decese din cauza poluării, iar România sta pe un loc „fruntaș” la nivel european la consecințele acestor particule.

Știm că nu resimțim imediat efectele expunerii, mai ales că vorbim despre niște particule aflate în suspensie, pe care nu le putem vedea cu ochiul liber, dar care sînt efectele pe termen lung asupra sănătății noastre?

Cele mai periculoase particule sînt PM2,5, nu neapărat PM10. Referindu-ne la gradul de toxicitate, sînt de 10 ori mai multe afecțiuni produse de particulele PM2,5. Atunci cînd concentrația este în valori foarte mari, depășind limitele maxime admisibile, pentru PM2,5 sînt 25 de micrograme pe metru cub, iar pentru PM10 50 de micrograme pe metru cub pe oră. Dacă aceste limite sînt depășite, atunci efectele se văd imediat – apare o stare de sufocare, blocaj al căilor respiratorii, dureri de cap și stări de vomă. Expunerea pentru 5-10 minute la astfel de concentrații nu poate fi redusă nici in 24 de ore de la această inhalare.

Ieșenii, îndemnați să facă sport la Breazu sau în zona Motel Bucium

Mulți ieșeni vor să iasă să facă mișcare în aer liber. Dumneavoastră, dacă vreți să mergeți la alergat sau la o plimbare cu biclicleta, ce zone alegeți?

Categoric aș evita zonele mai poluate: Podul de Piatră, Bahlui și așa mai departe. Dar nu există zone mai mult sau mai puțin poluate. Unele valori ale poluanților ating concentrații maxime. La periferia orașului concentrațiile sunt mult mai mici. Printre cele mai curate zone ale Iașului se numără zona Breazu și Motel Bucium. Cu cît ne aflăm mai departe de centrul orașului, se simte un aer mai curat. Trebuie evitate sporturile în aer liber în acest interval de timp, deoarece devin mai mult nocive decît benefice.

Administrația locală vehicula la un moment dat ideea restricționării traficului în zona centrală a orașului și încurajarea folosirii transportului în comun, în special a celui electric. Credeți că o astfel de măsură, daca s-ar pune în aplicare, ar avea rezultate?

Orice măsură legată de diminuarea poluanților din atmosferă trebuie luată în funcție de dinamica poluanților de la sol și altitudine. Populația trebuie încurajată să folosească mijloace de transport în comun și mai ales dacă acestea sunt electrice. De asemenea, restricționarea circulației pe anumite artere se face exclusiv în funcție de starea compușilor pe anumite intervale de timp. Este greșit să se facă o restricționare totală, fără să existe la bază o serie de masurători în timp real. Trebuie înțeles înainte de toate ce se întîmplă și apoi făcute restricții ale traficului, dar nu în totalitate, ci parțiale.

Departamentul dumneavoastră din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi deţine un aparat unic, ce poate să monitorizeze din punct de vedere chimic atmosfera terestră pînă la 10 kilometri. În baza măsurătorilor făcute, se poate spune că, avînd în vedere proximitatea Aeroportului Iași, avioanele ce zboară deasupra orașului au un impact asupra calității aerului?

Instrumentul dezvoltat în Laboratorul de Optica Atmosferei Spectroscopie și Laser, cu finanțare de la Agenția Spațială Română, este singurul din țară capabil să investigheze ce se întîmplă la altitudini foarte mari. Surprindem în timp real cum se transformă un compus sau altul, care de foarte multe ori poate fi mai nociv decît produși însumați. În momentul de față, echipamentul nostru este fixat în laborator și este orientat spre zona Păcurari și Lețcani. Spre zona aceasta facem măsurători de foarte multă vreme și am pus în evidență compuși extrem de toxici, printre care și acid cianhidric, un gaz foarte toxic, și mulți alți compuși care ne afectează sănătatea. Toate acestea au fost subiectul unor publicații prestigioase în vest și continuăm cercetările.
Legat de aeroport, cu siguranță activitatea acestuia în vecinătatea Iașului este importantă și aduce un plus de poluare. În momentul de față îmi este greu să spun cît de mult influențează poluanții de la aeroport.

Laboratorul de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri de la Facultatea de Fizică

În final, aș vrea să vă întreb care sînt costurile poluării pentru noi toți?

În primul rînd plătim cu viața. Sînt 36.000 de oameni care mor anual în România, din cauza faptului că nu s-au luat măsuri necesare în timp util. Poluanții aceștia ne afectează sănătatea, dar pe termen scurt afectează fenomenele meteorologice, care sînt din ce in ce mai severe; astfel ne efectează securitatea. Avem exemplul fenomenelor întregistrate în Timișoara, soldate cu pierderi de vieți omenești. O furtună inexplicabilă, dar cu certitudine la mijloc sînt tot felul de compuși din atmosferă, care afectează prognozele meteorologice. Aceste fenomene sînt din ce în ce mai violente, iar pe termen lung afectează clima în general și produc tot mai multe perturbări.

Scurtă biografie

Conf. univ. dr. Silviu Gurlui este cadru didactic la Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie și Laser – LOASL. Printre domeniile sale de competență se numără fizica laserelor, optica și spectroscopia atmosferei, poluare și mediu.
A realizat singurul aparat din țară capabil să monitorizeze chimic și să descifreze atmosfera terestră pînă la 15 km altitudine.
Lucrează în cercetare avansată de peste 20 de ani, fiind autorul a 75 de lucrări cotate ISI.
A contribuit la formarea profesională a peste 30 de cercetători, astăzi antrenați în activități de cercetare ale laboratoarelor din UE, SUA, Japonia.