Cladirile au radacini. Radacini inchegate in lutul pe care stau. Asa si Sinagoga Mare din Iasi, pare nascuta din humusul pe care il slujeste de cateva sute de ani. Temelia ei este adancita in pamantul racoros de parca si-ar trage seva cu care a rezistat atatia ani din el.

Iti apropii urechea de sufletul caramizilor roase de timp ca o molie. Ai mereu impresia ca zidurile isi canta jalea si ca fiecare boaba de praf din alcatuirea lor are povestea ei. O altfel de zidere a lui Manole. Cea mai veche sinagoga din tara.

„Daca cer nu a putut sa fure, macar pamant”

Au fost vremuri in care actuala strada Elena Doamna se numea Strada Sinagogilor : peste 100 de lacase, organizate pe bresle, care rasareau ca ciupercile dupa ploaie. Acum mai este doar una” Sinagoga Mare din Iasi este cel mai vechi lacas de cult evreiesc din tara. Istoricii apreciaza ca a fost construita in jurul lui 1 300. Prima atestare documentara dateaza insa din 1666..

Si cum de a ramas doar una? „Multele sinagogi au fost daramate de comunisti, a ramas doar asta. Legnda ei este simpla, povestita doar de timp”, povesteste Pincu Kaiserman, presedintele Comunitaii Evreiesti din Iasi. Cu glas limpede, neafectat de aceea nostalgie specifica persoanelor care au trecut prin greutati si si-au vazut poporul, credintele si idealurile zdrobite continua: „In trecut aveam voie sa ne facem sinagogi, dar doar de lemn.” Si ca si cum nu ar fi fost suficient, nicodata o sinagoga nu „avea dreptul sa fie mai inalta decat Mitropolia”. De parca un turn mai inalt ar fi putut atinge divinitatea, iar unul mai scund nu. Nici zidurile nu „aveau dreptul” sa fie mai groase, nici ferestrele mai inalte. Totusi legile mozaice spun ca sinagoga trebuie sa fie cea mai inalta cladire din cartier. Si ca sa impace si capra si varza au facut un compromis”¦ zidirea sinagogii in pamant. Daca cer nu a putut sa fure, macar pamant. Zidurile au un metru grosime si 22 inaltime iar ferestrele sunt mici si bondoace. Fotodreapta/arhiva:sinagoga in 1970

„A fost, a plecat, a murit”

Peretilii adapostesc animale si flori iar cel mai important obiect il reprezinta Tora, cartea de capatai a evreilor. Renovarea sinagogii a inceput in 2008 si se vrea terminata anul acesta.

Comunitatea evreiasca din Iasi nu are rabin de aceea slujbele sunt oficiate de Rudolf Rosenberg care este de fapt Consilier Cultural in comunitate. „Nu mai avem rabin de multi ani. Eu aici tin sujbe de aproape 3 ani, inaintea mea era un alt cetatean care a murit. A fost, a plecat, a murit. Acum ar trebui sa aduca altul din strainatate dar ar costa foarte mult. Intamplator eu am invatat legile noastre iudaice cand am fost tanar. Te adaptezi situatiei.” Comunitatea evreiasca imbatraneste pe zi ce trece, nunti sau botezuri se fac din ce in ce mai rar. Asta din cauza ca multi tineri se implica in casatorii mixte si aleg sa nu mai pastreze religia iudaica”. Cu mandrie insa Rudolf Rosenberg spune, de parca si-ar da un val de pe ochi, ca „anul trecut a oficiat chiar doua botezuri.”

O incapere care are mobila cu miros de padure este acum loc de rugaciune, amenajata langa cantina evreiasca din cadrul Comunitatii evreiesti. „Din cauza ca Sinagoga Mare este in reparatie noi slujim intr-o incapere mai mica, amenajata la cantina. Aici noi avem sulurile sfinte si cartile de rugaciune. Slujbele se tin de 4 ori pe saptamana: luni si joi de la 8. 30, vineri se tine seara, iar sambata se face cea mai importanta slujba”careia ii se mai spune si «mireasa». Totusi slujba nu se tine decat daca participa minim 10 barbati. Si cu glas grav de tenor, Rudolf Rosenberg adauga: „Nu s-a intamplat niciodata sa nu putem sa tinem slijba, oamenii au inteles si au venit. Minim 10 barbati au fost, deocamdata sa fim sanatosi cat mai suntem”. Sinagoga Mare din Iasi, cel mai vechi lacas de cult evreiesc din tara. Daca cer nu a putut sa fure, macar pamint.

Andreea Marinciu