Joi, 5 noiembrie, acad. Răzvan Theodorescu a conferențiat on-line, pe tema „Geopolitică și istorie în spațiul românesc”, în cadrul seriei de conferințe „Moștenirea lui Asachi”, organizată de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI). Conferința s-a desfășurat pe platforma Zoom, în prezența prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIAȘI, a prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, prorector Relații Internaționale și Imagine Universitară TUIAȘI, a vicepreședintelui Academiei Române, Bogdan Simionescu, a prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache, precum și a altor academicieni, dar și profesori și studenți de la TUIAȘI.

În deschiderea întîlnirii, prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache a vorbit despre proiectul „Moștenirea lui Asachi”, inițiat pe 18 octombrie 2019, cînd TUIAȘI a marcat 150 de ani de la moartea marelui cărturar Gheorghe Asachi, patronului spiritual al instituției. „Nu este un lucru nou, în Iașul universitar este o tradiție a conferințelor științifice, a conferințelor de iluminare”, a accentuat prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache.

Moderatorul conferinței, acad. Bogdan C. Simionescu, a creionat, în cîteva tușe, portretul invitatului. „Este un exemplu de asumare, de fidelitate și de consecvență față de propria conștiință și față de convingerile pe care le are. De 50 de ani, petrece cel puțin cinci ore pe zi în biblioteca Academiei – cea mai mare bibliotecă din țară. Într-o societate ipocrită, cu valori răsturnate, în care ești imediat blamat dacă îți expui o opinie, domnul academician Răzvan Theodorescu rămîne constant”, a apreciat vicepreședintele Academiei Române.

Acad. Răzvan Theodorescu a vorbit apoi despre „Geopolitică și istorie în spațiul românesc”, făcînd, mai întîi, o introducere în știința geopoliticii, disciplină ce analizează relațiile social-economice și evoluția unui stat în funcție de factorii geografici. Apoi, acesta a adus în discuție compoziția Uniunii Europene, făcînd referire la cartea sa, Cele două Europe (Editura Enciclopedică, 2013). Academicianul a subliniat că Europa este formată din două axe, care cuprind istoria, economia și cultura: verticala euratlantică, formată din Anglia, Benelux, Scandinavia, Germania, Franța și orizontală euro-mediteraneană, incluzând țările din jurul Mării Neagre și din jurul Mării Adriatice: Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria și România. „Afirmăm că suntem niște euroatlantici. Nu există o mai mare greșală! Potrivit lui Robert Schuman, sud-estul Europei orientale este ținutul cuprins între cel mai nordic punct al Adriaticii – Trieste și cel mai nordic punct al Mării Negre – Odesa. Aparținem Europei Orientale și nu Europei Centrale. În Europa de sud-est sunt spațiul balcanic și spațiul carpato-danubiano-pontic”, a spus acad. Răzvan Theodorescu.

„Oameni de stat am avut foarte puțini”

Mai apoi, făcînd trimitere la ultimul volum al trilogiei Istoria Românilor (Constantin C. Giurescu, Editura All, 2019), pe care a editat-o, acad. Răzvan Theodorescu a amintit cele două elementele specifice ale istoriei românilor: latinitatea și statalitatea.

„Suntem singura ortodoxie latină și singura latinitate ortodoxă. Suntem niște latini gregari, se simte mai ales în zonele electorale, atunci când suntem liberi să alegem. Această latinitate a noastră ne dă și caracterul de respingere a extremelor. În perioada  turcocrației, n-a fost numai împilare, numai subjugare, am avut o inteligentă politică, o colaborare, o negociere permanentă încă din sec. al XVI-lea. Turcii nu sunt pedeapsa divină, ci ne-au condus la ceea ce a fost fundamental, zic eu, în istoria noastră – la negocierea cu ei. Noi am negociat totul în istoria noastră și ne-am salvat ființa. Noi ne-am păstrat mentalitatea tranzacțională. S-a creat un scepticism românesc, alături de tranzacționism, dar s-a creat și o toleranță extrem de importantă a românilor și un oportunism al ortodoxiei. Pe de altă parte, s-a creat și o particularitate românească,  pe care nu o regăsim la multe popoare mai mici ale Europei: apartenența românilor la mai multe culturi. Momentul Cioran, momentul Tristan Tzara, momentul (Eugen) Ionesco sunt toate ilustrative”, a subliniat acad. Răzvan Theodorescu.

A urmat o incursiune în trei dintre cele mai importante evenimente istorice ale României „trei mari proiecte de țară realizate ale două generații de oameni de stat”: Unirea de la 1859, Independența de la 1877 și Marea Unire de la 1918, cu protagoniștii Alexandru Ioan Cuza, Mihai Kogălniceanu, Alexandru Ghica, C.A. Rosetti, Ionel Brătianu, Nicolae Iorga, Vasile Goldiș, Iancu Flondor și Iuliu Maniu. „Oamenii de stat se gîndesc la generațiile viitoare, iar oamenii politici se gîndesc la alegerile viitoare. Am avut oameni politici în toate perioadele, și în perioada post-decembristă, dar oameni de stat am avut foarte puțini, implicați în proiecte de țară. Trădarea e uneori specifică politicienilor români”, a spus acad. Răzvan Theodorescu.

La final, într-o scurtă sesiune de întrebări și de răspunsuri, acad. Nicolae A. Anastasiu a adus unele completări legate de tema conferinței: „Carpați, Dunăre și Marea Neagră înseamnă o bogăție materială. Trebuie să știm că geopolitica în acest cadru a fost întotdeauna influențată de bogățiile naturale. În momentul de astăzi, să ne gîndim la Roșia Montană, avem materii critice care sunt foarte căutate peste tot, să ne gîndim la cantitatea nou descoperită de gaze naturale din Marea Neagră. Aceste aspecte scot potențialul geopolitic pe care-l are România și avem nevoie de un al patrulea proiect de țară”.

Proiectul „Moștenirea lui Asachi”, inițiat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, constă într-o serie de conferințe publice, în cadrul cărora sunt invitate personalități din domeniul științei și personalități culturale. Între participanții de pînă acum se numără și Varujan Pambuccian, politician, matematician și informatician român, acad. Gheorghe Păun, Dumitru Prunariu, singurul român care a ajuns în spațiu, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei și acad. Nicolae Zamfir fostul director de proiect al Laserului de la Măgurele.

Sursă foto: www.ro.wikipedia.org