În perioada 9-13 mai, în cadrul ansamblului urbanistic Palas Mall, a avut loc cea de-a XXVI-a ediție a Tîrgului de Carte Librex. Evenimentul, organizat de compania ieșeană SEDCOM LIBRIS în Anul Centenarului Marii Uniri și Anul European al Patrimoniului, a avut ca temă generală „Spațiul literar, Timpul istoric și Memoria inimii”.

Tîrgul a cuprins peste 200 de evenimente – lansări de carte, conferinţe, dezbateri de specialitate, spectacole de teatru și dans, recitaluri de muzică şi poezie, expoziţii de artă, dar și concursuri și tombole tematice.
La ediția din acest an au fost prezente edituri din Bucureşti, Iași, Constanţa, Bacău, Piteşti, Braşov, Sibiu, Craiova, Cluj şi Chişinău.

În deschiderea ediției, Ansamblul vocal-instrumental „Floralia” al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi (UNAGE) a susținut un concert de muzică veche românească.

În cadrul tîrgului, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a lansat 30 de noi titluri, editate în anul 2018 și aproximativ 200 de titluri din anii anteriori, din domeniul istoriei, filosofiei, medicinei, educației, sportului și nutriției.

Printre titlurile lansate la tîrg de Editura Universității UAIC se regăsesc volumele Elitele puterii – puterea elitelor în spațiul românesc (secolele XV-XX), editat de istoricii Cristian Ploscaru și Mihai-Bogdan Atanasiu, Prevenția obezității la vârsta copilăriei. Cerealele integrale. Recomandări și bune practici, de Veronica Mocanu, Trecutul ca text: idei, tendințe, controverse și Idem et Ipse. Centralism și localism în proiectele muzeale din La Belle Époque, de Andi Mihalache și Regalitatea română. Perspective istoriografice, coordonat de istoricii Mihai-Ștefan Ceauşu, Liviu Brătescu și Simion-Alexandru Gavriş.

De Ziua Regalității, cărți despre Centenar și despre ororile comunismului

În a doua zi de tîrg, pe 10 mai, numeroase edituri din România și de peste Prut și-au prezentat ofertele de carte. Cele mai importante lansări și prezentări de carte care au atras atenția publicului prezent în zona Atrium au fost: „Haiku. Poezia între gen și realitate”, cu volumele Atinge Umbra și Touche l`ombre, Prezentarea Proiectului editorial dedicat Centeralui Unirii, lansarea volumului Spovedania unui valet, de Corneliu Ștefanache și prezentarea celor două cărți ale lui Stelian Tănase, lansate în 2017, la Editura Rao Books – Dinastia și Nocturna cu vampir. Opus I.

Volumul Atinge Umbra, scris de Iulia Ralia și publicat la Editura Vinea, „e o carte care din punct de vedere grafic se susține ca una dintre cele mai bune cărți din acest tîrg”, a precizat criticul Marius Chelaru.
Tot el a punctat faptul că Iulia Ralia scrie poezii care respectă atît cerințele clasice, cît și cele moderne și că „astăzi, o carte de haiku (n.r. – gen de poezie japoneză, cu formă fixă, care nu trebuie să depășească 17 silabe, împărțite în trei versuri) va arăta altfel decît atunci cînd se scria în perioada clasică”.

Editura Știința din Chișinău a prezentat proiectul editorial dedicat Centenarului Unirii

În cadrul acestui proiect, editura a prezentat două volume: Basarabia în presa anului 1918. Interviuri și anchete și Basarabia în Parlamentul Marghiloman, ambele ediții îngrijite de Victor Durnea.
Mircea Ciobanu, moderatorul evenimentului, a ținut să menționeze că, dacă nu ar fi existat momentul 27 martie 1918, probabil că ar fi avut nevoie de translator pentru a putea purta această discuție.

Despre conținutul volumului a vorbit apoi istoricul Cătălin Turliuc, care a apreciat că anul 1918 a reprezentat clipa astrală pentru noi, ca români, și că volumul pune la dispoziția publicului mai multe mărturii în acest sens. „Unirea Basarabiei cu România este un prim pas. Asta nu trebuie să fie privită ca un act de compensație pentru Pacea de la București, prin care România pierdea teritorii, pierdea din punct de vedere economic și trecea printr-un moment dificil”.
De asemena, Cătălin Turliuc a apreciat volumul ca fiind unul „provocator, care poate fi citit într-o clipă de răgaz”, subliniind că cele două cărți aduse de Editura Știința din Chișinău vin să completeze „nu o pagină albă a istoriei noastre, ci una mai puțin cunoscută”.

Spovedania unui valet, prezentată de Editura Junimea

Spovedania unui valet a fost publicată după moartea autorului, Corneliu Ștefanache, la Editura Junimea din Iași, din grija fiicei autorului, Irina Guihard -Ștefanache. Lansarea volumului a avut loc tot pe 10 mai, moderator fiind poetul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea.

Scriitorul Ioan Holban a explicat că Spovedania unui valet nu ar fi putut fi publicată înainte de 1989. Potrivit acestuia, volumul este un „roman despre frică, despre teroare, despre singurătate și despre felul în care un om din acel timp își duce pușcăria în spinare asemenea melcului cochilia sa”.
Ioan Holban a menționat că autorul, Corneliu Ștefanache, a avut un impecabil talent de povestitor și l-a caracterizat pe acesta drept un „un personaj care trece prin tot iadul acela de înainte de 1989 fără a-l descrie cu ură, ci cu detașare, dar cu niște amănunte extraordinare”.

Prozatorul basarabean Leo Butnaru a apreciat volumul ca fiind „ o invitație făcută cititorului pe calea ficțiunii de a-și cerceta conștiința”, dar și că de la început pînă la sfîrșit este un „exercițiu al autoacuzării” și al problematicii morale.
Acesta a menționat că titlul cărții este unul dostoievskian, nu doar în prima parte, cu „spovedania”, ci și în trimiterea la regimul subaltern al valetului. tot el a mai spus că în cele patru caiete de confesiune ale protagonistului este o „radiografiere a climatului de suspiciune generalizată la vîrful ierarhiei politice a țării sub comunism, sub Ceaușescu, adică în imediata lui apropiere și a consoartei lui și ierarhia valeților”.

În final, Irina Guihard –Ștefanache a declarat că tatăl ei nu a publicat și nu a terminat cartea cît încă era în viață, pentru că „era ceea ce l-a susținut pînă aproape de plecare, era crezul lui că nu va putea pleca atîta vreme cît valetul nu își termină spovedania”.

Stelian Tănase, prezent la Librex cu două volume

Tot pe 10 mai, începînd cu ora 18.30, a avut loc și prezentarea ultimelor două volume semnate de Stelian Tănase, publicate în 2017, la Editura Rao Books- Dinastia, scrisă împreună cu Elena Vijulie, și Nocturna cu vampir. Opus 1. Evenimentul a fost moderat de prof. univ. dr. Doru Tompea.

Istoricul Florin Cîntic, directorul Arhivelor Naționale Iași, a menționat că această carte „nu este un roman, ci un scenariu de film documentar de anvergura celor de la BBC” și că, dacă ar fi după el, ar face-o chiar „lectură obligatorie de liceu și în special pentru clasa a XII-a, pentru că e scrisă bine”. De asemenea, acesta l-a descris pe Stelian Tănase drept „un personaj al ultimilor 30 de ani, pentru că mereu e prezent pe scenă”.

Lect. univ. dr. Livia Iacob a apreciat faptul că romanul Nocturna cu vampir. Opus 1 reflectă „jocurile realității”, are un umor amar și multe drame din societatea post-decembristă, care te fac să îți pui întrebări fără răspuns, precum: „Libertatea de după `89 este o parodie?”.

În finalul evenimentului, scriitorul Stelian Tănase a precizat că volumul a fost scris după serialul TV „Dinastia”, pe care l-a și regizat. Cartea a fost necesară și este una care „poate fi citită seara, copiilor, pentru a afla adevărata istorie a României. Am scris pentru cei obișnuiți, dar care vor să știe. Eu sînt monarhist, dar mai presus de toate sînt «mihăist»”, a afirmat autorul. După moartea regelui Mihai, la 5 decembrie 2017, Dinastia a devenit cea mai vîndută carte.
De asemenea, Stelian Tănase a anunțat că în 2019 va publica un nou volum, care conține transcrierea convorbirilor de trei zile, din 2007, avute cu Regele Mihai la Palatul „Elisabeta” din București. Acesta a preciziat că volumul nu a apărut pînă acum deoarece a fost dorința regelui ca totul să fie publicat după moartea lui.

Editura Polirom a primit Marele Premiu Librex

Sîmbătă, 12 mai, organizatorii Tîrgului de Carte Librex au acordat editurilor participante premii pentru cele mai valoroase apariții editoriale.
Astfel, au fost acordate 26 de Premii Librex. Editura Polirom din Iaşi a primit Marele Premiu Librex, pentru cel mai valoros program editorial. Editura Doxologia Iași a primit Premiul „Ovidiu”, pentru editarea culturii clasice, Editura Junimea Iași a fost premiată pentru promovarea culturii române contemporane, iar Premiul „Mihail Kogălniceanu”, pentru editarea cărții științifice și de specialitate, a revenit Editurii Universității „Alexandru Ioan. Cuza” din Iași.
La final au fost acordate diplome de excelență editurilor, scriitorilor și publiciștilor.

Tot sîmbătă, 12 mai, începînd cu ora 17.00, Eugen Uricaru a ținut o conferință pe tema rolului culturii scrise pentru definirea și păstrarea identității naționale românești. „Identitatea ne-o putem dovedi prin documente scrise și nescrise, documentul nescris fiind limba pe care o vorbim”, a subliniat Eugen Uricaru.

Ediția din acest an a Tîrgului de Carte Librex s-a încheiat duminică, 13 mai.
Primul tîrg de carte Librex a fost organizat în anul 1992 și de atunci continuă să fie cel mai mare tîrg de carte din Moldova și singurul tîrg care are o colecție de carte dedicată autorilor care au conferențiat în timp la Librex. Primele ediții s-au desfășurat în incinta Teatrului pentru Copii și Tineret „Luceafărul”, apoi în Sala Paşilor Pierduţi de la UAIC și Palatul Culturii din Iași.

De Georgiana Balan, Bianca Barhan și Elora Simionescu