Joi, 25 martie, începînd cu ora 18:00, a avut loc lansarea cărții Gînditori români în cultura universală, editată de Horia Vicențiu Pătrașcu și publicată în colecția Sophia a Editurii Universității „Alexandru Ioan- Cuza” (UAIC) din Iași. 
Evenimentul s-a desfășurat pe platorma online Google Meet și a fost moderat de Horia Pătrașcu, autorul volumului. Prezenți la eveniment au fost membrii Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a UAIC, dar și autorii care au contribuit cu texte în volum.
Au fost invitați să vorbească despre carte prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei, prof. univ. dr. Petru Bejan, lect. dr. Ovidiu Caraiani, lect. univ. dr. Cornel-Florin Moraru, lect. dr. Ramona Ardelean și prof. univ. dr. Viorel Cernica. 

Horia Vicențiu Pătrașcu a prezentat ideea care a stat la baza întocmirii cărții – „care este receptarea în spațiul occidental a gînditorilor pe care noi îi numim după apartenență români. Cealaltă ideea era aceea de a vedea dacă există o particularitate a gîndirii locale sau naționale, dacă există un spirit al locului care persistă în opera acestor filosofi”.

Despre tematica volumului a vorbit apoi și profesorul Ștefan Afloroaei, care a făcut o distincție între universal și general, concepte care adesea creează confuzie. „Ceea ce este general nu este universal sau nu în felul acesta se remarcă universalitatea în generalitate sau prin caracter internațional. Sînt și în gîndirea social-politică problematici, uneori obișnuite, chiar frivole care ocupă spații foarte largi prin foarte mulți autori, prin scrierile lor”, a explicat acesta. „Universalitatea este o unitate de gîndire și de cercetare care se costituie într-un anumit spațiu. Faptul că înjurăm este general, mai curînd faptul morții comportă universalitate în ceea ce privește ființa umană”, a mai adăugat el. 
Profesorul Afloroaei a adus apoi în discuție cazul gînditorilor care au rămas ancorați într-un registru relativ local, pentru că temele lor au fost cu o fixație regională „Cioran, e cel din țară, cînd vorbesc despre Schimbarea la față a României, o carte care nu are deloc deschidere universală, o carte care ține de spațiul nostru cultural. Dacă îl compar pe Cioran cu Noica sau cu Țuțea, Noica și Țuțea au rămas mai atașați unei culturi bine circumscrisă, au o amprentă pe care ceilați nu ar înțelege-o”.

În aceeași notă, Cornel Moraru a făcut o comparație între filosofia românească și filosofia europeană. „Există o coordonare de sens în cultura română și cultura europeană. La fel cum noi avem influențe ale filosofilor europeni, există și gînditori români care au avut influențe considerabile asupra culturii europene”. 
Întîlnirea s-a încheiat printr-o sesiune de întrebări și răspunsuri, legate mai ales de tendințele de a atinge universalitatea.

Horia Vicențiu Pătrașcu este lector în cadrul Departamentului pentru Formare Didactică și Științe Socio-Umane la Universitatea Politehnică din București. Este o voce apreciată în spațiul publicistic cultural și științific, autor al mai multor volume: Sine retraction (2001), Despre urît și alți demoni. Reflecții și exclamații (2005), Singur printre români (2009), Sentimentul metafizic al tristeții (2010), Terapia prin Cioran. Forța gîndirii negative (2014) sau Pustiul binelui. Eseuri filosofice (2017).

Volumul Gînditori români în cultura universală reunește contribuțiile unor participanți la două sesiuni ale conferinței cu același nume, desfășurate în anul 2017, respectiv 2018, organizate de Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnica din București și Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române.