Joi, 19 noiembrie, începînd cu ora 18:00, in Aula Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, a avut loc o întîlnire-dezbatere cu tema „Investigarea prin știință și contemplarea prin credință”. Invitații au fost Cristian Român, senior editor al revistei „Știință și Tehnică”, și Pr. Răzvan Andrei Ionescu de la Centrul de Studii „Dumitru Stăniloae”, din Paris.

Punctul de plecare în derularea proiectului a fost apariția la editura Doxologia, în luna iulie a anului curent, a volumului „Teologie ortodoxă și știință. Confilct, indiferență, integrare sau dialog” a Pr. Răzvan Andrei-Ionescu, carte a cărui mesaj naște întrebarea: Care ar trebui să fie atitudinea noastră față de știință în comparație cu religia?

„Teologia și știința nu sînt, cu siguranță, niște sume de teorii, ci sînt mai mult de atît. Sînt căi de cunoaștere, de înțelegere a Creației și a legilor care guvernează Creația”, a precizat Cătălin Jekel, directorul Editurii Doxologia, în scurta prezentare de la începutul dezbaterii.

Întâlnirea s-a desfășurat sub forma unui dialog între invitați, dialog moderat de Dr. Richard Constantinescu, la care au participat prin întrebări și cei prezenți în sală.

De-a lungul timpului s-a pus problema existenței unui conflict între știință și religie prin prisma conceptelor și a convingerilor pe care cele două le nutresc cu privire la Om, Univers și întrega Creație. Cei doi invitați, din cele două domenii amintite, domenii aparent la poluri opuse, și-au exprimat părerea cu privire la acest presupus conflict. „Există senzația că între știință și religie e un conflict. În principiu nu are cum să apară un conflict între știință și religie cîtă vreme știința are obiectivele ei și motivele ei de căutare a adevărului, în timp ce teologia are cu totul alte mijloace. Dacă se ține cont de acest aspect, conflictul nu ar trebui să apară”, a precizat Cristian Român.

Stiinta si religia

„Sțiința și teologia uneori se pot întîlni. Nu te împiedică nimeni să fii un om de știință și să fii și un om cu sufletul în Dumnezeu. Știința, așa cum se întîmplă astăzi, este deosebit de interesantă și motivantă pentru a ne pune întrebări teologice”, a adăugat Pr. Răzvan Andrei Ionescu.

În continuarea dezbaterii, cei doi invitați au explicat care este principalul scop al științei, respectiv al religiei, și au încercat să răspundă la întrebarea-provocare a moderatorului: Nu cumva știința și religia își doresc ambele frumosul vieții?

„Știința nu este numai o sumă de cunoștințe, ea este ceva mai mult. Cred că citatul ăsta de Einstein este foarte potrivit în acest context, «Nimic nu mi se pare mai contestabil decît ideea de știință făcută pentru oamenii de știință. Este ceva aproape la fel de rău ca o artă făcută pentru artiști sau ca o religie făcută pentru preoți». Știința ne învață cum să descoperim și să analizăm compoziția Pământului și ne oferă posibilitatea de a ne bucura de acest Pământ și de întîlnirea cu Universul”, a menționat Cristian Român.

„În comparație cu omul de știință, omul duhovnicesc e un om care la rîndul lui își dă seama că realitatea e foarte profundă și că nu te poți mulțumi cu suprafața lucrurilor. Pe noi ne interesează foarte mult omul, cine sîntem. Noi vrem să-L întîlnim pe Cel care e în spatele Creației. E la fel cum un artist se exprimă prin opera lui; cînd te-ai întîlnit cu opera lui, te-ai întîlnit cu artistul. Apropo de frumos, avem un cuvînt consacrat în viața teologică: filocalia, iubirea de frumos. Eu vă pot spune acum, nu știu cît de revoluționar pare, dar să știți că toate problemele care țin de etica demersului științific sunt o problemă de ordin filocalic. Orice activitate științifică caută un suport moral, deși teologia nu e doar morală. Noi nu sîntem în spațiul moralității, noi sîntem în spațiul transfigurării lumii, în spațiul devenirii omului întru Hristos”, a spus Pr.Răzvan Andrei Ionescu.

Printre subiectele abordate în cadrul dezbaterii s-au numărat: modalitatea în care percepem știința astăzi, ce schimbări s-au produs, cum ne raportăm la aceste schimbări din punct de vedere religios, cum este privită condiția umană in Univers din perspectiva stiinței, respectiv a religiei, modul în care transformările științifice continue care se produc ne îndepărtează de religie sau cum ar trebui să găsim un echilibru între cele două.

Dezbaterea pe tema „Investigarea prin știință și contemplarea prin credință” a fost organizată în cadrul Serilor Doxologia, proiect ce cuprinde o serie de manifestări culturale care a adus de-a lungul timpului la Iași nume precum: Andrei Pleșu, Marius Iordăchioaia, Grigore Ilisei, Prof. Cornel Constantin Ciomâzgă, Elena Dulgheru, , Pr. prof. Andrew Louth, Pr Nicolae Tănase, IPS Ilarion Alfeyev sau Costion Nicolescu.

de Andreea-Loredana GRIGORUȚ